A crescut cu 3% vânzarea medicamentelor eliberate, la liber, în farmacii În trimestrul III al anului trecut, pe piața de medicamente din România se anunța o scădere cu 2,02% a vânzărilor la medicamentele prescrise, față de aceeași perioadă a lui 2012, și o creștere cu 3% la medicamentele eliberate fără prescripție medicală! Nu știu dacă semenii mei citesc cap-coadă prospectele care însoțesc medicamentele, eu o fac și astfel am reușit să reduc mult porția de medicamente atunci când aveam nevoie. De altfel, pe toate cutiile cu medicamente scrie, chiar de la început, să citim cu atenție și până la capăt prospectele, mai ales rândurile care se referă la contraindicații și efecte secundare. Dacă s-ar citi aceste informații cu adevărat, am pune mult mai multe întrebări medicilor și farmaciștilor și am selecta mai atent ce medicamente trebuie neapărat să înghițim. Fiindcă unele substanțe existente în anumite produse ne pot lăsa cu sechele pe viață sau chiar ne pot ucide. România, „o piață bună pentru medicamente criminale”? În întreaga lume, de lungul vremii, au existat o serie de scandaluri în care au fost implicate industriile farmaceutice. Din cauza efectelor secundare grave o serie de medicamente au fost retrase de pe piață în unele țări, dar s-a continuat în alte țări comercializarea lor. România este considerată „o bună piață de desfacere pentru multe medicamente criminale interzise în alte state” afirmă surse din presa națională. Ar trebui să ne întrebăm dacă la noi funcționează cu adevărat o „poliție” a medicamentului, adică o instituție serios implicată în avertizarea populației cu privire la pericolele ascunse în medicamente și interzicerea comercializării lor. Există Agenția Națională a Medicamentului din România, iar în subordinea ei este cuprinsă Inspecția Farmaceutică, dar deciziile luate de acestea sunt mult mai puțin drastice față de cele ale Agenției Europene a Medicamentului – AEM. De pildă, anul trecut, AEM a transmis un comunicat de presă referitor la recomandarea Comitetului de Farmacovigilență și de Evaluare a Riscului (PRAC) de suspendare a utilizării a medicamentelor Protelos și Osseor, până la apariția unor informații noi din care să reiasă caracterul pozitiv al raportul beneficiu-risc pentru un grup bine delimitat de pacienți. Este vorba despre medicamente folosite pentru tratamentul osteoporozei, care ar prezenta riscuri de boli cardiovasculare. În România, Ministerul Sănătății a dispus ANM să informeze medicii prescriptori referitor la propunerea PRAC și să le recomande acestora o prudență deosebită în raport cu produsele respective. Totodată, a anunțat printr-un comunicat că în momentul în care se va ști decizia finală a AEM, „va lua toate măsurile care se impun”. Cui îi este frică de Paracetamol? Algocalmin, considerat „unul dintre cele mai populare medicamente din România”, a fost trecut de specialiști pe lista „celor mai otrăvitoare remedii de pe piață”. E adevărat că, teoretic, la noi, algocalminul poate fi cumpărat din farmacii doar pe bază de rețetă. În realitate, dacă i se face milă farmacistei de tine sau dacă te cunoaște ca fiind din cartier îți dă o folie sau măcar câteva tablete. O situație asemănătoare se întâmplă acum cu Paracetamol, despre care s-a constatat că ar provoca probleme hepatice grave. Câteva milioane de cutii de medicamente, pe bază de Paracetamol, au fost retrase de pe piață în Statele Unite și Asia. Medicamentele erau folosite în tratamentul artritei, ca analgezic, sau pentru vindecarea răcelilor, cel mai cunoscut fiind Tylenol, care se vinde și la noi. Americanii au fost drastici; noi, românii, mai puțin! Ministerul a ieșit, pe 17 ianuarie 2014, cu un comunicat, ajuns la el de la ANM, în care constată că reprezentanții presei scrise și TV din România „au manifestat un interes deosebit pentru posibilele reacții adverse ale paracetamolului, ca urmare a unui articol apărut în presa americană”. ANMDM nu face decât să atragă atenția asupra „importanței, pentru sănătatea fiecărui pacient, de a se respecta dozele recomandate, pentru a se evita, pe cât posibil, apariția reacțiilor adverse”, recomandând doar citirea cu atenție a prospectului. Dr. Irina Badrajan: „controlul nostru asupra pacienților este limitat” Paracetamolul (acetaminofen) este una din cele mai utilizate substanțe care combat febra și scad durerea, regăsindu-se în compoziția a peste 100 de produse farmaceutice disponibile fără rețetă medicală. „Despre Paracetamol se știe de mult că e toxic pentru ficat. Accesul la el e liber și oamenii îl consumă ca pe bomboane. După părerea mea, ar trebui introdusă o restricționare la farmacii, să se elibereze numai pe bază de rețetă. Este la latitudinea medicului să țină cont de atenționări cu privire la unele medicamente, în rest controlul nostru asupra pacienților este limitat. Rolul nostru este să explicăm pacientului despre efectul nociv al unor medicamente, dar ar trebui ca farmaciile să nu-l mai dea fără rețetă. De pildă, Sermion nu putem prescrie decât la anumite coduri, dar omul se poate duce la farmacie să și-l ia la liber” ne-a declarat dr. Irina Badrajan, secretarul Colegiului Medicilor Suceava. ANMR consideră că pacientul are la îndemână toate informațiile legate de un medicament sau altul și poate lua o decizie în cunoștință de cauză. „Sunt informații detaliate, armonizate la nivelul întregii Uniuni Europene, care subliniază, ca de altfel în cazul tuturor prospectelor destinate utilizatorului, faptul că nu există medicamente fără reacții adverse, chiar dacă nu apar la toate persoanele” spune ANMR. Nu este chiar o consolare faptul că toate medicamentele dau reacții adverse, mai mult sau mai puțin observabile de pacienți. Se întâmplă ca atunci când ești foarte bolnav și iei un medicament, chiar dacă apar unele efecte nedorite ale acestuia, imediat sau în timp, să le pui foarte lesne pe seama bolii respective, nu a substanțelor toxice din medicamente. Să fim realiști, avem foarte puțină cultură legată de medicamente, de substanțele din ele, de producerea lor, compoziție chimică și, la urma urmei, puțini dintre noi sunt chimiști, să le înțeleagă întocmai. De aceea, s-ar impune un ochi mai vigilent al autorităților din sănătate țintit asupra medicamentelor comercializate. Direcția de Sănătate Publică nu are abilitatea și atribuții de a interveni în aplicarea unor măsuri de restricționare sau de interzicere a unor medicamente despre care se constată că sunt periculoase pentru sănătate, ne-a precizat directorul instituției, dr. Ludovic Abiței. El ne-a explicat că, la solicitarea Ministerului Sănătății, DSP poate însă interveni atunci când apar probleme legate de suplimente alimentare. Așadar, vigilența noastră rămâne singura măsură de protecție împotriva „dușmanului” ascuns în medicamente, alături de sfatul medicului, însă doar dacă acesta nu are interese în zona farmaceutică…
Comentarii