Senatorul PSD de Suceava Ovidiu Donțu a anunțat, ieri, că Senatul a adoptat noul Cod silvic, subliniind că un sector vital al patrimoniului natural și național este, în mod incontestabil, pădurea. „Cunoaștem cu toții faptul că cea mai mare problemă cu care sectorul forestier românesc se confruntă este cea privitoare la tăierile, nu numai abuzive, dar și ilegale de arbori. Tocmai de aceea, este necesar să avem o legislație specifică care să reglementeze definitiv această problemă. Din păcate, acest caracter definitiv nu presupune tot timpul și a reglementa corect, cât se poate de bine și în acord cu realitățile și nevoile României” arată senatorul PSD. Ovidiu Donțu subliniază că, pe lângă defrișările ilegale, trebuie avute în vedere și aspecte de strictă funcționalitate: realizarea cadastrului forestier național, îmbunătățirea accesibilității fondului forestier, reabilitarea drumurilor forestiere existente, extinderea rețelei de drumuri forestiere. „Modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, a trezit ample controverse susținute de mine și în declarația politică rostită de la tribuna Senatului în ziua de 19 noiembrie 2013” a spus Donțu. El a apreciat că, în viziunea sa, ministrul delegat pentru silvicultură, Lucia Varga, trebuia să prezinte un nou Cod silvic, dar consideră că și amendamentele Comisiei de Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală din Senatul României sunt mulțumitoare. Ovidiu Donțu arată că, prin modificările aduse de senatori, s-a prevăzut înființarea Jandarmeriei Silvice ca organism profesional și competent care să lupte cu tăierile ilegale și abuzive de arbori. Astfel, pe lângă organele de urmărire penală are competențe să constate faptele prevăzute la art. 106-114 personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și al structurilor sale teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizate, precum și personalul împuternicit din cadrul Jandarmeriei Române. Senatorul PSD sucevean mai arată că, începând de la 1 ianuarie 2014, se interzice vânzarea a mai mult de 50% din masa lemnoasă pusă în valoare pentru a fi recoltată ca „lemn pe picior” din păduri proprietate publică, încurajându-se vânzarea lemnului, măsurat, din depozite experimentale, în proporție de 50%; iar în funcție de rezultate, această măsură va putea fi extinsă. Totodată, încărcarea materialelor lemnoase în mijloace de transport de la locul de recoltare și circulația pe drumurile publice a mijloacelor de transport încărcate cu materiale lemnoase se interzic între orele 22.00 și 05.00. Senatorul Ovidiu Donțu a subliniat că, prin noua lege, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva poate să achiziționeze terenuri în vederea împăduririi, cu prioritate terenuri degradate, astfel încât suprafața fondului forestier proprietate publică a statului să crească, iar finanțarea acțiunilor de achiziție și de împădurire să se asigure din fonduri proprii ale Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, fondul de conservare și regenerare a pădurilor, precum și de la bugetul de stat. Mai mult, noul Cod silvic a eliminat avizul Autorității Publice Centrale care răspunde de silvicultură la numirea șefilor de ocoale silvice, care va constitui un bun început pentru depolitizarea sistemului silvic. „Fie că vorbim de vechiul Cod silvic, de actuala propunere sau de oricare alt Cod silvic viitor al României, trebuie să avem în vedere că pădurea românească a fost, este și va fi abuzată dacă nu se iau măsuri urgente, coerente și absolut palpabile în privința a tot ceea ce presupune circuitul sectorului forestier” susține senatorul sucevean. El arată că a nu lua în calcul economia, fiscalitatea, munca, condițiile specifice zonale din toate punctele de vedere, motivându-le cu necesitatea eradicării tăierilor ilegale, reprezintă o măsură care nu va face în final decât să aducă modificări la un anumit nivel, destabilizând crearea locurilor de muncă în domeniu, dezvoltarea domeniului și colectarea taxelor. „A nu lua în calcul faptul că România este membru cu drepturi depline, dar și cu responsabilități pe măsură al Uniunii Europene și a ne folosi de acest statut strict aleator și doar în condiții de impunere a Regulamentului 995/2010 neadaptat nevoilor dezvoltării sectorului silvic românesc, fără însă a observa și, mai ales, a respecta condițiile subtile pe care alte state membre UE le-au găsit, duce, din nou, la măsuri incomplete, vremelnice și cu efecte care, deși dorite pozitive, nu vor face altceva decât să accentueze starea de urgență a sectorului forestier românesc” menționează Donțu. Senatorul a mai declarat că atunci când se vorbește despre lege și despre oameni, specialiștii sunt cei care trebuie să o aplice în diversele domenii ale societății și consideră că este necesară încurajarea competențelor profesionale ale sistemului. „Susțin depolitizarea sistemului silvic prin eliminarea oricărui aviz care ar urma să exceadă Codului muncii la angajarea personalului, muncitorilor, inginerilor și șefilor de ocoale silvice pentru că altfel s-ar încălca art. 4 al Ordonanței 109/2011 privind Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice aprobată în baza unor normative europene” a mai spus Ovidiu Donțu. El a mai declarat că, odată cu adoptarea modificărilor la Codul silvic, ministrul delegat Lucia Varga, Ministerul Apelor și Pădurilor și RNP au obligația să reglementeze prin acte juridice subsecvente mai multe situații de fapt. Astfel, senatorul Ovidiu Donțu consideră că ministrul Lucia Varga trebuie să găsească soluții pentru a asigura în mod real întregul circuit funcțional și de control în privința tăierii, sortării, vânzării lemnului. El cere autorităților în domeniu ca România să aibă în sfârșit o pădure respectată și apărată, o exploatare legală, un comerț legal și competitiv, o distribuție echitabilă pe piață, o economie cu beneficii, o industrie a lemnului de calitate care să corespundă pe deplin cu toate normele și cerințele pieței europene și internaționale.
Comentarii