De la „Europa liberă” la… UE (pamflet sută la sută)

Se face de multă vreme tam-tam cu apartenența noastră la Europa. De parcă ne-ar fi mișcat careva de pe hartă. (Nu suna frumos și denumirea postului de radio, „Europa liberă”?)

 

Așa că, prin voia aleșilor noștri, „pe șestache”, am fost racolați ca membri ai UE. Mare victorie, ce să zic. Ne-am procopsit cu prețuri la nivelul lor iar pentru majoritate, că, deh, democrația nu-i pentru căței, cu venituri ca-n lumea a treia. Industria ni s-a distrus că au ei și pentru noi, agricultura, așijderea, sănătate nu ne trebuie că se cheltuie prea mult de la buget și învățământul nu-i necesar aproape deloc fiindcă așa rău cum e la ora asta tot îi depășim la o mulțime de capitole. Am auzit și aiureala aia că cine critică politica uniunii este antioccidental și pro-rus. Vrăjeală. Adică statele din nordul Europei, unde s-a avut bunul-simț ca cetățenii să fie informați „pe bune” despre avantajele și dezavantajele aderării și au fost apoi întrebați ce aleg și au spus „NU”, sunt excluse de pe continent. Se bate în continuare câmpii cu „fondurile europene”. Știu că am mai scris despre asta dar mă repet. Știe cineva cât contribuie țărișoara noastră la bugetul Europei unite și cât la sută se dă înapoi pentru diferite proiecte? Și că banii ăia sunt sub formă de împrumut, care dacă nu se returnează la timp o să aibă de plătit urmașii urmașilor, urmașilor, urmașilor noștri în veacul vecilor? Sigur că știu mai mulți, dar mai bine să fie ținut amărășteanul în ceață, să fie pus să stea la coadă pentru „ajutoare” compuse din făină expirată de păpușoi sau de grâu, miere din chimicale și alte porcării care nu se mai vând pe la dracu știe ce supermarketuri din străinătate, să i se fluture hârțoage și fotografii de pe internet cu cine știe ce proiecte de viitor, să fie sfătuit să aibă răbdare și să i se promită că o s-o ducă precum în sânul lui Avram. Deși nici post-mortem nu se știe, că e criză și de locuri de veci. În concluzie, din 1990, rămași fără datorii externe, puteam să ne descurcăm și fără să distrugem industria, agricultura și alte cele, eram oricum în Europa și nu trebuia să facem sluj ca să primim… UE.