Cum se adaptează însă „tezele” psihologilor la realitatea crudă din multele familii sărace din județul Suceava, în care domnesc lipsa de educație, alcoolul, violența, promiscuitatea, pe scurt, degenerarea fizică, psihică și morală parcă tot mai acută, tot mai evidentă? Din aceste familii răzbat către comunitate strigătele mute ale sutelor de fetițe și băieței chinuiți de cum văd lumina zilei din cauza neglijării și abuzurilor unor adulți în ADN-ul cărora s-a produs o mutație și a dispărut sau a rămas înfundată undeva tocmai dorința de a-i proteja pe cei pe care i-au adus pe lume. La aceste strigăte este obligat să răspundă, niciodată nepăsător, niciodată scuzându-se că este sărac, statul. Iar aceste strigăte sunt uneori mult prea multe și disperate. Aproape 690 de evaluări în 10 luni, 361 de copii aflați în situații de risc Din ianuarie până în noiembrie 2013, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava a evaluat prin Serviciul de Evaluare a Copilului aflat în Situații de Risc și Intervenție în Regim de Urgență nu mai puțin de 687 de cazuri de minori din județ posibil aflați în situații de risc. Dintre acestea, 465 au fost sesizări venite din partea primăriilor, școlilor, medicilor, preoților, vecinilor care au trimis la Direcție zvonuri despre copii care trăiesc în sărăcie lucie, flămânzi, nespălați, bătuți, abuzați, minore gravide, minori părăsiți de mame și cu tată bețiv, crescuți de bunici, câte 7, 10, 12 oameni într-o cămăruță slinoasă, friguroasă, fără căldură și lumină, situații de neconceput din confortul unui trai cel puțin decent. 678 de evaluări a însemnat un volum imens de muncă, mult mai mare ca în anii trecuți, muncă despre care se știe când a început, dar care nu se termină niciodată… Meseria îi obligă pe asistenții sociali să intre în fiecare casă unde a fost sesizat un minor cu probleme și nu este deloc o meserie dulce. Părinții nu-i așteaptă pe reprezentanții autorităților care își bagă nasul în bordeiele lor cu pâine și sare și nu puține au fost cazurile când mesagerii DGASPC au fost amenințați, agresați, intimidați într-un fel sau altul, chiar dacă echipele de la Protecția Copilului au alături oameni din primării și polițiști. La aceste presiuni se adaugă oricând posibilitatea ca aceștia să se întoarcă acasă cu o porție de păduchi, râie și chiar meningită, boli ale mizeriei ce domnește în multe în locurile în care se duc, în interesul minorilor. 361 dintre cele aproape 690 de evaluări au fost confirmate. Au fost identificate astfel 274 de cazuri de neglijare, 18 cazuri de abuz sexual, 21 de abuz emoțional și 48 de cazuri de abuz fizic. Dar statul nu mai scoate așa ușor din familie copii aflați în situații de risc, legile post-decembriste obligând în primul rând la eliminarea cauzelor pentru care acești copii au ajuns în astfel de situații, așa că cei 361 de minori au rămas acasă. Părinții sunt avertizați, după caz, să scoată mizeria din case, să-și spele și să-și hrănească copiii, să-i trimită la școală, să se oprească din abuzurile toate felurile; altfel copiii pot ajunge în grija statului. Amenințarea prinde destul de des… Nu este însă o negociere de domnișoare de pension între cele două părți, ci o luptă încrâncenată pentru schimbarea unor obiceiuri vechi. Luptă care are șanse de reușită dacă sar în ajutorul autorității județene de protecția copilului și comunitățile locale. Și asta se întâmplă, din păcate, doar în cazuri excepționale, când un primar mai vârtos pune piciorul în prag și intervine concret, forțând recăpătarea decenței cu câteva scânduri, o găleată cu var, un pat, o pătură, un țol de cordele, haine și ceva mâncare. Oamenii de la DGASPC revin la fața locului, pe neanunțate, verifică dacă acele „condiții decente de creștere și educare a minorului” sunt respectate și, în multe cazuri, situația celor mici chiar se schimbă în bine. În unele cazuri însă modificările se produc pentru scurt timp, iar în altele nu se schimbă nimic important și situația de risc în care se află minorul încetează prin scoaterea lui din familie. Plasamentele în regim de urgență s-au dublat sau chiar triplat „Până la 31 octombrie 2013, DGASPC Suceava a primit 465 de sesizări privind minori aflați în situații de risc, numărul lunar al acestora fiind aproximativ constant. În schimb, numărul plasamentelor în regim de urgență s-a dublat sau chiar triplat față de aceeași perioadă a anului trecut. În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2013 a fost instituită măsura plasamentului în regim de urgență pentru 73 de minori conform art. 64-65 din Legea 272/2004, iar pentru 3 minori a fost dispusă ordonanță președințială. De asemenea, a mai fost instituită măsura plasamentului prin Comisia de Protecție a Copilului pentru un număr de 11 cazuri, motivul fiind neglijarea, și un caz de abuz fizic, iar un număr de 42 copii, împreună cu mamele lor, au beneficiat de serviciile Complexului de Servicii pentru Protecție în Regim de Urgență a Cuplului Mamă – Copil” a transmis DGASPC Suceava printr-un comunicat semnat de Dan Ionuț Adomniței, directorul executiv al instituției. 121 de copii aflați în situații severe, pentru care singura soluție de supraviețuire în condiții umane au însemnat serviciile sociale oferite de DGASPC… Un minor abandonat de mama minoră la concubin; trei copii într-o singură cameră în care trăiesc 12 oameni Din multitudinea de situații care mai de care mai complicate în care au fost prinși minori ce au trebuit plasați în regim de urgență la asistenți maternali sau în centrele de plasament, Protecția Copilului Suceava a nominalizat două. Primul este cel al lui P.S.A., un băiețel de numai 10 luni, care a ajuns la un asistent maternal profesionist pentru că nici propria lui mamă n-a vrut să-l crească. Mama micuțului, minoră, a plecat în lume și l-a abandonat la familia tânărului cu care aceasta avusese o relație de concubinaj, după ce propria ei familie nici nu a vrut să audă de creșterea nou-născutului. Luna trecută, DGASPC Suceava a instituit aceeași măsură pentru alți trei frați. P.A.N. de 8 ani, P.M.R.J. de 4 ani și B.P.E. de 12 ani sunt toți copiii unei aceleiași mame, dar au fiecare alt tată. Mămica însă nu trăiește cu niciunul dintre ei, ci cu un alt concubin, tatăl unui al patrulea copil, un nou-născut venit pe lume în luna octombrie. La aceeași adresă, locuința concubinului, ce înseamnă de fapt o singură cameră, trăiau în total 12 persoane, copii și adulți care dormeau, mâncau, făceau de toate, într-un spațiu de circa 12 mp. Cei trei minori, complet neglijați, au fost preluați de stat în regim de urgență și găzduiți spre creștere și educare, în condiții incomparabil mai omenești, la un centru de plasament din județ. Nou-născutul, la care mama nu a vrut să renunțe, a rămas în grija ei, femeia luându-și angajamentul că îl va crește în condiții mai bune. Cazul a rămas în monitorizarea DGASPC Suceava pentru ca acest lucru să se și întâmple. Cu 1800 de copii aflați în protecție specială, Suceava este al 11-lea județ din țară În județul Suceava, în structura DGASPC funcționează, în prezent, 44 de centre de plasament și centre de servicii multifuncționale pentru copii aflați în dificultate. Acestea din urmă reprezintă case de tip familial, apartamente sociale, adăposturi de zi și de noapte și centre maternale. Ele funcționează în Suceava, Gura Humorului, Rădăuți, Fălticeni, Dolhasca, Fundu Moldovei, Mihoveni, Șcheia și Adâncata și găzduiesc peste 550 de copii și tineri. La acestea se adaugă alte două servicii rezidențiale private pentru copii și tineri, Centrul de plasament „Sf. Nicolae” Suceava cu 13 copii și Așezământul de copii „Sf. Ierarh Leontie” de la Rădăuți, cel mai mare din județ, cu 12. Cu mici excepții, cele din structura DGASPC Suceava funcționează la capacitate maximă și cu greu se mai poate face loc pentru alți copii aflați în nevoie. Pe lângă minorii și tinerii din centrele rezidențiale, alți peste 1100 de copii suceveni sunt crescuți de rude de până la gr. IV, familii fără grad de rudenie și, cei mai mulți, de asistenți maternali profesioniști. 638 de suflețele cresc și sunt educate, departe de părinți și rude, în casele mamelor și taților plătiți de stat, și aceștia ajunși la „capacitate maximă”, nevoiți se îngrijească câte 2 și chiar 3 copii primiți în plasament. Printr-un calcul simplu rezultă că județul Suceava are în sistemul de protecție specială aproximativ 1800 de copii față de care părinții sau alte rude și-au „declinat competențele”. Conform unei statistici a Direcției Protecției Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Suceava ocupă la acest capitol penultimul loc între cele 6 județe din regiunea de nord-est a României, cea mai săracă parte a țării, dar se află pe poziția a 11-a între cele 44 de județe, plus municipiul București.
Comentarii