Tabăra de creație de la Păltinoasa

Cea de-a IX-a ediție a Taberei de creație de la Păltinoasa, organizată din inițiativa și în gospodăria meșterului cioplitor Toader Ignătescu, se desfășoară în perioada 8-14 iulie.
 

La tabără participă 15 artizani și meșteri populari din România și din Republica Moldova care practică mai multe meșteșuguri tradiționale, printre ei numărându-se Grigore Păsternac, Vitalie și Galina Grumeza, Ștefan și Anișoara Ciumașu din Republica Moldova, Dan și Ivona Horgan din Bârlad, Silvia și Smaranda Cozmâncă din Iași, Leonte Năstase din Constanța, sucevenii Nicolae Gheorghian și Bolek Majerik. În tabăra instalată la intrarea în Păltinoasa, pe malul pârâului Bucovăț, te întâmpină la intrare, chiar lângă drumul ce duce spre Cacica, meșterii cioplitori. Ei spun că lucrează „la șosea” pentru ca cei care trec să poată poposi câteva minute sau chiar mai mult pentru a admira cum se lucrează și ce se lucrează. Chipul unui dac va trona la intrarea în Păltinoasa dinspre Cacica Bolek Majerik, un român cu sânge polonez este unul din autorii pieselor de șah realizate anul acesta în parcul din centrul orașului Gura Humorului, în cadrul Târgului meșteșugarilor. El lucrează la un cap de dac. “Prietenul nostru din Republica Moldova, Ștefan Ciumașu, care este un maestru în arta sculpturii în lemn, a făcut un cap de lup, lupul de pe steagul dacic. În spiritul dacic care este aici m-am hotărât să fac un cap de dac. Am adus blocul de piatră și m-am apucat de lucru. Piatra este de aici din regiune, este piatră de gresie, un sediment de mii de ani de nisip marin și care are o memorie ancestrală. Sculpturile în piatră sunt altceva decât memoria lemnului. Se folosește daltă și ciocan, trebuie purtată mască și ochelari. În momentul în care valul globalizării ne atacă spiritual și fizic, chipul unui rege dac este singura șansă, ca în Epigonii lui Eminescu, să ne întoarcem în trecut. În piatră sculptez de la 18 ani, îmi este mai dragă decât lemnul pentru că este mai aproape de sufletul meu, este un pic mai rece și are efectiv altă formă”, ne-a spus Bolek Majerik. Garduri cu stâlpi decorativi și măști Colectivul de cioplitori în lemn este alcătuit din meșterii lemnari basarabeni Grigore Posternac, Vitalie Grumeza, Ștefan Ciumașu, ieșeanul Gheorghe Durac și nemțeanul Vasile Neamțu, și Leonte Năstase, grafician-caricaturist din Constanța Vitalie Grumeza participă la această tabără de la a doua ediție. Confecționează mese și bănci în stil rustic, din lemn masiv de stejar, folosind diferite tipuri de îmbinări și spune că pentru o astfel de bancă, lăsată afară în condiții naturale, garanția este de 50 de ani. Grigore Păsternac, din Chișinău, sculptează un stâlp decorativ. Spune că a venit la Păltinoasa pentru a șaptea oară pentru că îi plac natura, ospitalitatea gazdelor și atmosfera de lucru. „Sper ca toți acești butuci să se transforme în coloane ornamentale, dacă ne dă Domnul putere. Aceste coloane vor fi folosite la parcarea de la o pensiune unde suntem cazați. Este un schimb în natură, ei ne dau cazare, noi le dăm produse. Lemnul este din stejar, la capătul coloanei aflându-se o mască pe care o realizează meșterul Ignătescu. Într-o zi putem realiza maxim două coloane”, ne-a spus meșterul din Basarabia. Și Ștefan Ciumașu din Chișinău lucrează la stâlpi pentru gard decorativ cu măști hazlii. Ne-a spus că practică sculptura de peste 20 de ani, dar de fiecare dată când vine la Păltinoasa lasă ce este al său acasă și se transformă într-un ucenic al lui Toader Ignătescu pentru a culege tot ce este frumos în această zonă. Lemnul capătă sensuri filozofice sub dalta unui caricaturist La Păltinoasa am întâlnit și un ucenic care a schimbat hârtia, creioanele și penița pentru grafică cu lemnul, precizând că și dalta împreună cu măciuca sunt obiecte cu care poți realiza opere de artă. „Având în vedere că eu abordez, de ani de zile, caricatura ca gen plastic, m-am gândit că este, într-adevăr, o deschidere, o noutate, o oportunitate să mă apuc și de sculptură. Am mai încercat, dar aici, în jurul meu sunt meșteri adevărați în arta cioplitului și lucrul acesta realmente te contaminează. Mi se pare la fel de interesant pentru că lemnul este un material plastic minunat din care, dacă ai talent, poți să scoți un lucru frumos care să bucure privirea și simțurile celor care îți vor admira în final opera. În prima lucrare vreau să merg pe o formă decorativă abstractă, cu niște forme plăcute care să se îmbine în mod brâncușian prin simplitate și sensuri filosofice, astfel încât privirea să înconjoare această lucrare și să declanșeze în mintea privitorului supoziții plastice”, ne-a spus Leonte Năstase, grafician-caricaturist din Constanța, devenit „ad-hoc cioplitor în lemn”. Copiii învață meșteșugurile populare De la meșterul Toader Ignătescu am aflat că anul acesta tabăra are o nouă secțiune, sculptură în piatră, și, în premieră, mai mulți copiii din Păltinoasa învață tainele meșteșugurilor populare. Radu Manolache are numai 6 ani și încearcă să facă o masă din lemnul pregătit de meșterul Grigore, iar Cosmin are 9 ani și abia descoperă tainele sculpturii în lemn. Sub atenta supraveghere a meșterilor consacrați, face pe lemn câteva elemente ale motivelor tradiționale, dar speră ca până la sfârșitul taberei să realizeze prima sculptură. Maria Alexandra Măcărescu are 10 ani, este localnică și învață de la meșteri să facă brățări, iar colega ei, Felicia Maria Truf lucrează la gherghef trăistuțe sub îndrumarea Galinei Grumezea. Folosește lână de culoare bej, albastru închis și negru, culorile fiind alese împreună cu meștera din Republica Moldova, modelul aparținând fetiței. La numai 10 ani, Maria Bucșă învață să facă dantelă în tehnica frivolite. Anul viitor, tabără de creație pentru copiii Silvia Cozmâncă, președinta Asociației ART – Meșteșugurile Prutului și coorganizatoarea acestui minunat atelier de lucru, Tabăra de creație populară Păltinoasa, este, alături de Toader Ignătescu, membru fondator al taberei. Ea ne-a spus că din an în an tabăra se mărește, vin meșteri noi cu alte meșteșuguri, dar cel mai important este că vine și tânăra generație. „La început prezența tinerilor, a copiilor a fost timidă, fiind ediții în care câte un meșter își aduce câte un nepot. Au venit și câțiva tineri din zonă ca să îi învățăm tehnica împletiturilor din sfoară. Acum s-a lărgit sfera instruirii meșteșugurilor tradiționale românești, este doamna Galina Grumezea, care are o ucenică la tehnica frivolite de realizat broderie, soțul ei, Vitalie, are ucenici la înnobilarea lemnului prin sculptură, Anișoara Ciumașu o are la bucătărie ca ucenică pe Smaranda, o fetiță de 11 ani care vine în tabără cu bunica de când era mică și care, după ce a învățat cum se fac păpușile din pănuși de porumb sau pe linguri de lemn, a învățat să coase și să facă obiecte decorative din sfoară, acum învață câte ceva din arta culinară din Republica Moldova. Noi avem un motto al asociației: «meșteșugul vreme cere, nu se-nvață din vedere». Trebuie multă muncă, migală, inspirație și dragoste. Din prima zi copiii au deprins aceste meșteșuguri, anul viitor vom încerca să facem o tabără de creație pentru copiii, ei dorind acest lucru. Noi avem regretul că nu se învață la școală, în acele ore de educație tehnologică, elementele decorative populare. Se predau tehnici decorative asiatice, sunt frumoase și acele tehnici, dar cred că mai întâi trebuie să știm ce avem noi pe acasă”, ne-a spus Silvia Cozmâncă. Tehnica frivolite transmisă copiilor De la Galina Grumezea din Drochia, Republica Moldova, am aflat că tehnica frivolite este una săsească, destul de complicată pentru că mai întâi trebuie să îți însușești nodurile și după aceea îți croiești dantela așa cum o dorești. Nu este o tehnică care să presupună copiere, mai mult trebuie să fie creație. Instrumentele folosite sunt simple, suveica, dar poate fi și un ac mai mare sau o andrea mai mare care să aibă ureche pentru fir. Se poate folosi ață din bumbac, dar cea mai bună este ața din mătase, iar dacă este mătase naturală este și mai bine pentru că ies obiecte mult mai fine și mai frumoase. „Am învățat la un seminar această tehnică, apoi am încercat, am desfăcut mult până m-am învățat, dar acum, cu multă străduință, reușesc să fac lucruri foarte frumoase. Dacă nu transmiți și altora ceea ce faci, degeaba mai lucrezi”, ne-a spus meșterul popular de peste Prut. Ouă de struț încondeiate cu motive vechi La poalele muntelui, pe cerdacul casei de vacanță a meșterului Ignătescu, printre femeile și copiii care realizează broderii, dantele și jucării l-am întâlnit și pe încondeietorul Dan Horgan, din Bârlad – Vaslui. Se preocupă de confecționarea statuetelor din lemn de tei, realizarea icoanelor pe sticlă, a icoanelor de vatră, fiind printre puținii artiști care redau și aspectul provenit din șederea îndelungată în fum a măștilor populare folosind ca materiale de bază lemnul și textilele, încondeiază ouă și face mărțișoare. A venit pentru a doua oară în această tabără, la prima participare pictând icoane pe sticlă. Anul acesta încondeiază două ouă de struț, în stil tradițional, cu ceară neagră. Încondeiază ouă de 20 de ani, iar lucrările sale nu diferă prea mult de cele realizate de femeile din Bucovina. „Modelele sunt universale, din folclorul țărănesc, sunt modele vechi. Chiar dacă în Bucovina se încondeiază mult, fiind din Moldova spun că am tot dreptul să încondeiez ouă. Pentru a încondeia ouă m-au ajutat foarte mult icoanele pe sticlă și icoanele pe vatră pe care le realizez și care cer foarte multă răbdare și migală. Un ou încondeiat redă o adevărată poveste, fiecare ou are adevărata lui istorie. Chiar dacă mă inspir din ouăle încondeiate cu modele vechi, foarte simple, trebuie să ne gândim și la aspectul financiar. Și cum ouăle simple nu prea au cumpărători, fiecare ou încerc să îl fac cu elemente care să conțină motive de la 5 – 6 ouă, astfel încât să iasă un model personalizat”, a precizat Dan Horgan. Meșteșugurile populare, o punte de legătură Toți participanții au spus că această tabără de la casa de vacanță a meșterului Ignătescu este o punte de legătură între meșterii populari din România și cei din Republica Moldova, an de an fiind participanți de pe ambele maluri ale Prutului. „Noi aici am devenit o familie, avem aceleași meșteșuguri, avem aceleași obiceiuri, nu ne deosebește nimic. Fiecare ar trebui să încerce să facă ceea ce facem noi aici. Într-un cerdac cu umbră să lucreze ceva inspirat de natură”, este concluzia Silviei Cozmâncă, președinta Asociației ART – Meșteșugurile Prutului. Tabăra organizată sub egida și cu susținerea Asociației Meșterilor Populari din Moldova și a Asociației ART – Meșteșugurile Prutului, facilitează întâlnirea meșterilor într-o altă formă decât cea a târgurilor, perimetru în care au loc schimburi de idei, relații, asocieri între meșteri, colaborări pe planul creației. După cea de-a IX-a ediție a Taberei meșterilor populari, la casa meșterului Ignătescu va avea loc prima ediție a Taberei de artă naivă, care se va desfășura în intervalul 15-20 iulie. Tabăra va fi coordonată de Costel Iftinchi, editorul revistei „Galeria naivă” și autorul enciclopediei „50 de ani de artă naivă în România” și coautor al volumelor „Aventuri în insula naivilor”, „Sub umbrela artei naive” și „Caravana naivilor”. Printre participanți se numără Ana Bota din Aiud, Valeria Tofan din București, Maria Goșoiu din Constanța, Maria Lupu și Calistrat Robu din Iași.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: