Țăranii rădășeneni, luptători pentru Unirea Țărilor Române

Ideea unirii a încolțit în sufletul multor locuitori din Fălticeni și satele învecinate, care s-au constituit într-un comitet ce a început o activitate viguroasă contra separatiștilor, reprezentați de către boierul Nicolae Istrate, proprietarul moșiei de la Rotopănești.
 

Despre această mișcare, Vasile Forăscu scria: ,,și în județul Suceava s-a făcut un comitet al unioniștilor sub președenția vornicului Alecu Forăscu. Membrii acestui comitet erau: Sfinția Sa părintele Arhimandrit Calinic Miclescu, Egumen la Mănăstirea Slatina, Sfinția Sa părintele Canano, Egumen la Mănăstirea Râșca, frații Iancu și Vasile N. Cantacuzin, frații Alecu și Matei Milo și alți boieri. Din acest comitet mai făceau parte și țărani mai cu vază precum: Ion Stratulat din Cozmești, C. Botezatu din Pașcani, Gheorghe a Sandului din Ruginoasa, Vasile Ichim din Petia, Niculai Balaban și Vasile Stoleru din Șoldănești, Axinte Boboc din Boroaia, Toader Grumăzescu, Toader sin Pavel al Oanei și Petrea Mazilu din Rădășeni și alți țărani din ținutul Fălticenilor”. Acte și documente din această perioadă se pot găsi în colecția Gorovei. Voi aminti aici, spre cinstirea urmașilor, de unioniștii din Rădășeni. Așa după cum ne spun documentele istorice, după 1848 posesorul moșiei Rădășeni devine Vasile Canta Cuzino, fiul spătarului Niculai Canta și rudă cu viitorul Domn, Al. I. Cuza. Alături de acest boier, rădășenenii se vor alătura în lupta pentru Unire. În comitetul unioniștilor, ales la Fălticeni la 24 iunie 1856, rădășenenii aveau reprezentanți pe Toader Grumăzescu, Petru Mazilu și Toader sin Pavel al Oanei. Ajuns deputat în urma alegerilor din 30 august 1857 pentru Sfatul Țării, alături de alți țărani, printre care și Moș Ion Roată, Toader sin Pavel al Oanei se numără printre semnatarii cererii adresate guvernului la 9 noiembrie 1857 pentru „abolirea boierescului”. ,,Voim să scăpăm, să ne răscumpărăm din robia în care suntem, voim să ne răscumpărăm și să nu mai fim ai nimănui, să fim numai ai țării…” Toader Grumăzescu știa carte, lucru rar pentru un țăran în acele vremuri, având un scris foarte ordonat și frumos. El a învățat la școala din Broșteni, înființată de boierul Alecu Balș, având învățător pe Nicolae Nanu, același despre care ne povestește atât de frumos Ion Creangă în Amintirile sale. El a scris cu mâna proprie, cu litere chirilice, Prohodul Mântuitorului. Era un om de o energie rară, înalt la trup și frumos la chip. Umbla îmbrăcat în portul satului de pe atunci, ițari albi de aba, cămeșă de pânză de bumbac țesută de casă și tivită cu tivitură turcească, port despre care vorbesc și astăzi gospodinele din Rădășeni. Pe deasupra purta ,,antireu” de șiac de culoare neagră sau cafenie, iar în picioare botine, cum se purta mai demult în sat. După 24 ianuarie 1859, Toader Grumăzescu a adunat tot satul la Primărie, a scos biciul boieresc și l-a rupt în bucăți, ca semn al libertăților ce urmau să fie dobândite. La 1 ianuarie 1860 Toader Grumăzescu s-a hotărât să meargă la Ruginoasa cu o ceată de țărani ca să ure și să semene pe Vodă Cuza, care venise să petreacă Anul Nou acolo. La intrare în reședința lui Cuza Vodă străjuia aghiotantul său, colonelul Pisoschi, prieten cu Toader din vremea luptelor pentru Unire. Primindu-i Domnul, a stat multă vreme de vorbă cu ei, făcând ca boierii care așteptau la poartă să-și piardă răbdarea. Atitudinea sa antiboierească l-a înfuriat pe boierul Vasile Canta, care îl cheamă la Fălticeni la curtea sa. Toader Grumăzescu s-a dus însoțit de o ceată de oameni pe care i-a lăsat la poartă. Boierul l-a mustrat dureros pe Toader care i-a replicat: ,,Și noi țărănimea suntem tot oameni ca și dumneavoastră boierimea”. Boierul nemulțumit de aceste cuvinte l-a pălmuit, fapt ce i-a nemulțumit pe însoțitorii săi. Isprăvnicia ținutului i-a pedepsit pe țărani cu șase zile de închisoare. Anunțat, Mihail Kogălniceanu, prietenul țărănimii și al lui Toader Grumăzescu, a poruncit să nu se aplice pedeapsa. Mihail Kogălniceanu a trimis mai multe scrisori lui Toader Grumăzescu. Iată cuprinsul uneia dintre ele: ,,București 8 ianuarie 1888 Iubite moș Grumăzescu, vechiul meu, împreună luptător Doresc ca această scrisoare a mea să te găsească sănătos, zdravăn și voios. Pentru mine vei ști că sânt sănătos, dar bătrân forte și trebuie să încep a mă gândi la călătoria cea fără de sfârșit. Așa fiind, îmi pregătesc fiii mei pentru a-mi ținea sus numele, ce prin muncă de 50 de ani am făcut în țara mea. Voiesc, mai ales, ca sătenii să-i cunoască ca urmașii mei, în dragoste către țărani prin fapte bune, prin apărarea celor asupriți. Am hotărât dar să lucrez pentru intrarea lor în Parlamentul României. Pun dar candidatura fiului meu, celui întâi născut, la Colegiul III de Suceava și izbânda acestei candidaturi o încredințez în deosebi, îngrijirii părintești a D-tale. Dacă D-ta recunoști că promisiunile în Divanul Ad-hoc ce le-am făcut țărănimii, le-am împlinit în 1864, ca Prim Ministru, în examinarea cazului, fă ca locuitorii săteni din Suceava să mă răsplătească, alegând pe fiul meu, de reprezentant al lor și cred că ei vor găsi în el continuatorul și apărătorul principiilor liberale ale bătrânului Kogălniceanu. În deosebi, pun toată speranța în D-ta și în amiciția D-tale pentru al D-tale vechi devotat. ss/ Kogălnniceanu” În cimitirul de lângă vechea ctitorie a lui Ștefan Tomșa din Rădășeni, sub un modest monument de piatră, se odihnesc rămășițele pământești ale marelui țăran moldovean, luptător pentru Unire și pentru libertatea țărănimii obidite – Toader Grumăzescu, trecut la cele veșnice la 15 ianuarie 1893. Moș Toader Grumăzescu rămâne în istoria Moldovei un țăran rădășenean destoinic, român însuflețit de simțăminte patriotice, pe-a cărui moștenire s-a ridicat România Unită. Prof. AXINTE IOAN-DUMITRU Rădășeni

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: