Nedespărțirea de Eminescu

Gândul lui Eminescu, ,,Ce-au fost românii pe când eu n-am fost, ce vor fi ei când eu n-oi mai fi?”, mottoul anterioarei cărți a lui Adrian Dinu Rachieru consacrată lui Eminescu, ,,Eminescu după Eminescu (Texte și contexte)”, Editura Augusta, Timișoara, 2009, și afirmația lui Theodor Codreanu, ,,Despărțirea de Eminescu poate fi treaba personală a fiecărui creator, dar nu a culturii române”, așezată deasupra ,,Argumentului” celei de-acum, ,,Despărțirea de Eminescu?”, editată în 2012 de Societatea Literar-Artistică ,,Tibiscus”, Uzdin, Serbia (președinte Vasile Barbu, cândva oaspete al Redacției noastre) se întrețes și se potențează reciproc, hrănindu-le pe amândouă.

 

Împreună cu imperativul adresat stăruitor de Adrian Dinu Rachieru, și încercând să fie primul care îl respectă, al lecturii ,,textuale” și ,,contextuale” a creației eminesciene. Această frumoasă obsesie, a sorții lui Eminescu în postumitatea sa și în actualitatea, dar și în viitorul românilor, trăiește în recenta carte a lui Adrian Dinu Rachieru subsumată, paradoxal, deopotrivă tranșant, ambiguu și retoric, unui titlu grav: ,,Despărțirea de Eminescu?” Răspunsul este căutat în abordarea câtorva probleme-cheie ale existenței și scrisului lui Eminescu de numele mari ale cercetătorilor vieții și operei sale, pe de o parte. Pe de altă parte, Adrian Dinu Rachieru reușește să aducă în discuție bibliografia de ultimă oră, o veritabilă performanță, dacă ținem cont că nu mai puțin de opt sunt volume și articole publicate în anul 2012 (de Ioana Bot, Mihai Cimpoi, Theodor Codreanu, Constantin Cubleșan, Nicolae Manolescu, Horia Roman Patapievici, Andrei Pleșu, Aurel Sasu). Formația științifică a lui Adrian Dinu Rachieru își spune cuvântul în grija aducerii lor în scenă într-o manieră echilibrată, deși, firește, nimeni nu poate să sară peste umbra lui, răceala este aparentă și opțiunile autorului pulsează invizibil ca sângele într-un organism. ,,Argumentul” este urmat de cinci fațete ale răspunsului, de cinci chestiuni esențiale: ,,Un mit «expirat»?”, ,,Despre «dualismul eminescian»”, ,,«Ocheanul» Ioanei și Ideea Eminescu”, ,,«Cabala antieminesciană», o ficțiune?” și ,,Despre o imposibilă «despărțire»”. Cel mai consistent, capitolul II pledează pentru un Eminescu întreg, cu ,,textele” studiate în ,,contextul” epocii, al perioadei, dar și al temperamentului, al firii (,,netranzacționale”), al momentului existențial al lui Eminescu, astfel gazetăria la ,,Timpul” ajungând, prin volumul de muncă și ritm, ,,salahorie”, fără ca asta să însemne vreodată cedare în favoarea ,,vorbelor goale”, dimpotrivă: ,,Eminescu, prin salahoria sa publicistică, a excitat gândirea românească și întregul spectru politic, rămânând, indiscutabil, un reper și consfințind – ca moștenire junimistă – tocmai triumful spiritului critic”. De remarcabilă finețe, susținută de substanța inventarului diverselor pericole privind abandonarea lui Eminescu și a diferitelor poziții critice, este analiza din capitolul V, în care semnul întrebării din titlu (dacă este cu adevărat interogativ) își primește punctul (afirmativ): ,,Patrimoniul Eminescu, ca reper ferm, exponențial, ne apără într-o epocă fluidă și confuză, iscând, sub tăvălugul globalizării, zarva alertei identitare, contrapunând – prin figura marelui poet și gazetar, ieșit «din adâncul firei românești» – o identitate proteică, veghetoare”; ,,În cazul lui Eminescu vorbim despre o despărțire imposibilă”. Deosebit de inspirată ni se pare publicarea în final (,,Addenda”) a studiului dedicat lui ,,Grigore Vieru – «fratele» lui Eminescu”, deoarece credem că soarta poeziei lor este legată vital de soarta limbii române. Și pentru că am ajuns aici, nu putem să nu ne întrebăm ce șansă vor avea/ce șansă le vom da în perspectiva globalizării. Și să nu ne gândim că un răspuns ar putea veni și de la Adrian Dinu Rachieru, cercetător avizat al fenomenului. Încheind aceste rânduri, de semnalare a apariției cărții și de îndemn la lectură, să ne bucurăm de darul lui Adrian Dinu Rachieru, un condei întregitor, sub steaua limbii române și a valorilor sale.