De la elevul Labiș, la optzeciști și elevii-poeți de astăzi

Un eveniment în conturul evenimentelor de ieri de la Suceava – deschiderea ediției cu numărul 44 a Festivalului național de poezie “Nicolae Labiș” și Salonul literaturii române din Bucovina – a fost, credem, lansarea volumului “Nicolae Labiș elev la Fălticeni” (Editura Lidana, Suceava, 2012), purtând semnătura profesorului de română al celui care, prin scrisul său, avea să spargă tiparele generației sale și să genereze făgaș poeziei românești de după Vasile Gh. Popa (1912-1976). Ediție îngrijită de Mihai Iacobescu și Nicolae Cârlan, cu o evocare a istoricului și o prefață semnată de cercetătorul literar care au îngrijit ediția și care i-au fost alături și în sala de festivități de la Colegiul Tehnic „Petru Mușat” Suceava. Alături, de asemenea, de fiul profesorului, medicul gălățean Vasile Popa, care după 1990 s-a străduit ca numeroasele scrieri nepublicate ale părintelui său, nume de legendă al învățământului fălticenean, să fie tipărite și cunoscute.

 

La ediția 2012 a Festivalului „Nicolae Labiș” participă, printre mulți alți scriitori (invitați din afara județului și localnici), doamna Margareta Labiș și poetul Marcel Mureșeanu (prezentat de coordonatoarea manifestării, Carmen Veronica Steiciuc, ca „părinte al festivalului”), câțiva poeți optzeciști care, prin prezența lor la Suceava, conferă o temă anume manifestării. Poeta Carmen Veronica Steiciuc a dat de știre că această idee s-a conturat la Târgul de carte „Gaudeamus” de la București, de anul trecut, în urma unei dialog purtat cu Matei Vișniec, Mircea Cărtărescu și Ion Filipciuc. Și au dat curs invitației de a veni la festival Călin Vlasie, Liviu Ioan Stoiciu, Nichita Danilov, Adrian Alui Gheorghe. Ieri după-amiază erau așteptați Gellu Dorian și George Vulturescu; cât despre Liviu Antonesei și Florin Iaru se părea că nu vor mai ajunge de astă dată, din motive care, din păcate, împiedică pe oricine să se încumete la drum. Deja se aflau ieri la Suceava câțiva dintre laureații ediției din acest an a concursului de poezie, care se vor reuni însă astăzi la Mălini, în fața casei memoriale, pentru a afla cum se așază în ierarhie. Reamintim, clasamentul a fost decis de un juriu prezidat de Mircea Martin (membri: Alexandru Cistelecan, Adrian Dinu Rachieru, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon), care ieri către prânz s-a străduit să se împartă la deschiderea festivă a festivalului și la conferința pe care a susținut-o la Universitatea „Ștefan cel Mare”. Mai curând foarte discret la festivitate, revenit de la USV domnia sa avea să ni se arate încântat de interesul ce i l-au arătat studenții suceveni și de întrebările pe care aceștia i le-au adresat. Dar până a se ști cine sunt laureații din acest an, ieri s-a evocat din nou (cu asupra de măsură în „contextul optzecist”) faptul că festivalul/concursul finalizat la Mălini nu este doar cel mai longeviv din țară, ci și cel mai… productiv, în sensul că numeroși poeți care aveau să se evidențieze în anii ’70, ’80, ’90 și ulterior i-au fost, mai întâi, laureați. Ieri, în deschiderea festivalului, au vorbit prof. Alionte Gabriela, director, și prof. Mihaela Neacșu, din partea colegiului-gazdă (după care elevi de la „Petru Mușat” și de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” au susținut un program artistic), Carmen Veronica Steiciuc, scriitorul Grigore Ilisei s-a pronunțat prin filmul său „Plecarea albatrosului”, Constanța Cristescu, Marcel Mureșeanu, Margareta Labiș, Liviu Ioan Stoiciu, Alexandru Ovidiu Vintilă, Liviu Papuc, Adrian Dinu Rachieru, Călin Vlasie, Ioan Țicalo, Mihai Iacobescu, Nicolae Cârlan și Vasile Popa.