Hramul Mănăstirii Putna – rugă către Maica Domnului

Între sărbătorile Bucovinei, hramul Mănăstirii Putna este cel care atrage cei mai mulți oameni ai locului, dar și din alte părți ale țării și din străinătate. Așa a fost și în acest an.

 

Sărbătoarea a început în ziua de ajun, 14 august, când oamenii s-au așezat la rând pentru a se închina și a trece pe sub icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni din biserica mănăstirii. La ora 18 a început slujba Privegherii, cântările răsunând în liniștea serii și umplând de căldură inimile celor prezenți, în ciuda ploii care, de această dată, venea ca o binecuvântare peste pământurile însetate. După slujbă, Preasfințitul Longhin de Bănceni a rostit câteva cuvinte de suflet despre dragostea Maicii Domnului: „Ne apropiem de miezul nopții și curtea mănăstirii este plină de copii ai lui Dumnezeu și de copii ai Maicii Domnului. Și mă mir văzând că aveți atâta dragoste în inimile voastre. Nu vă rețin mult pentru că timpul e înaintat, dar v-aș ține până mâine dimineață, să plângem, să ne rugăm și să îi spunem tot ce avem pe suflet, că nu mai avem cui spune azi în lumea asta. Este atât de greu, iubiți creștini! Este atâta răutate azi, atâta durere în lumea asta, că nu are cine ne mângâia și nu avem la cine merge la altcineva decât la Dumnezeu și la Maica Lui! Aveam numai zece ani atunci când mama plângea în casă pentru că fratele meu a fost mai obraznic și s-a bătut într-o altă țară și l-au închis și trebuia să fie judecat. Am fost chemați și noi la judecată. Mama a spus «hai și tu cu mine, căci mă tem să nu-mi fie rău pe drum». Aveam de mers o mie și ceva de kilometri, spre țările baltice. Am ajuns acolo și eram în sala de judecată. L-au adus pe fratele meu legat la mâini; am început să plâng, cu mama. Mama plângea într-una acolo, pe scaun, și a început judecata. Judecătorul a hotărât să-i dea patru sau cinci ani, iar mama s-a sculat de lângă mine, a mers și a căzut în genunchi la judecător, i-a sărutat picioarele și a început să plângă. Am început să plâng și eu. S-a terminat judecata și peste zece minute au ieșit toți și au spus că îl eliberează. Mila a biruit judecata! «De aceea, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, când vor sta toți vrăjmașii mântuirii noastre și vor arăta zapisul păcatelor noastre, milostivă fii spre noi atunci, în ziua aceea mare, vino în ajutorul nostru, căci numai rugăciunea ta de mamă ne mai poate mântui, faptele noastre sunt urâte și grele.»” A doua zi soarele și-a făcut loc printre nori aducând odată cu razele lui mulțime de pelerini în incinta mănăstirii. După slujba Acatistului Adormirii Maicii Domnului și a Sfântului Maslu, la ora 9.30 a început Sfânta Liturghie. Alături de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, au slujit Preasfințitul Meletie, Episcopul Hotinului, Preasfințitul Irineu, Episcop de Nijinski și Prilunski, Preasfințitul Longhin, Episcop de Bănceni, și în jur de 50 de preoți și diaconi. După citirea Sfintei Evanghelii, ÎPS Pimen a vorbit despre marea virtute a ascultării, cea care îl așază pe om în lucrarea lui Dumnezeu: „Ascultarea este virtutea de căpetenie pentru a ne mântui, pentru că prin neascultare a intrat păcatul în lume, prin neascultarea strămoșilor noștri, iar prin ascultare a intrat mântuirea, căci prin ascultarea Maicii Domnului s-a întrupat Fiul lui Dumnezeu. N-a înțeles cuvintele Arhanghelului Gavriil, spuse din partea lui Dumnezeu, dar fiind smerită și ascultătoare a spus: «fie după cuvântul tău, roaba Domnului sunt». Și în clipa când a spus «fie», prin lucrarea Sfântului Duh, S-a întrupat Mântuitorul, Fiul lui Dumnezeu. S-a întrupat în chip mai presus de fire, mai presus de înțelegerea firii noastre omenești. Smerenia și ascultarea – aceste două virtuți Maica Domnului le-a avut cu prisosință și trebuie și noi să le avem”. La sfârșitul Sfintei Liturghii, Părintele Stareț al Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a mulțumit tuturor celor prezenți și a încheiat cu cuvintele: „Să mergem la casele noastre cu mesajul adresat de ÎPS Pimen și de toți ierarhii noștri, mesajul de a fi ascultători și de a fi cuminți. Când plecam de acasă, tata îmi spunea două cuvinte: «Să fii cuminte și să nu mă faci de rușine!» Cred că aceste cuvinte se potrivesc nouă tuturor românilor care mai plecăm prin străinătate, pentru că mulți sunteți veniți acum acasă, în concediu. Ei bine, când vă duceți în străinătate să fiți cuminți și ascultători și să nu faceți de rușine neamul nostru, ci acolo să arătați cu bucurie și cu vrednicie valorile sufletești pe care le aveți, credința și dragostea dumneavoastră. Să fim cu toții români, prin faptă și cuvânt, căci așa se cuvine nouă, așa ne șade bine nouă tuturor!” A fost prezentat un CD cu slujba Paraclisului Maicii Domnului, înregistrată de către grupul psaltic „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna. Între cele 10.000 de persoane care au participat la slujbă au fost numeroși demnitari, precum primul ministru Victor Ponta, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, prefectul Florin Sinescu, și oameni politici, între care Daciana Sârbu, membră a Parlamentului European, și Gheorghe Flutur, fostul președinte al Consiliului Județean Suceava. Pelerinii prezenți au putut admira și lucrările artiștilor plastici participanți la cea de-a VII-a ediție a Taberei Internaționale de Artă Plastică „Lumina Nordului”, organizată de Centrul Cultural Bucovina, tablourile fiind expuse pe interiorul zidului de incintă. De ce vin atât de mulți oameni la hramul Putnei? Pentru că fiecare a cunoscut puterea și s-a împărtășit de dragostea Maicii Domnului. Dacă cineva ar întreba pe fiecare dintre cei prezenți de câte ori a suspinat iar Prea-sfânta Fecioară Maria i-a ajutat, nu ar ajunge cărțile din întreaga lume pentru a povesti tot ajutorul pe care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu îl dă oamenilor. Iată doar două dintre mărturiile celor care au venit astăzi la Putna pentru a-i mulțumi celei care „întru adormirea ei nu ne lasă pe noi”. „Maica Domnului este cea mai mare ajutătoare. Dacă te rogi la Maica Domnului nu ai cum să nu primești ajutor, este mama noastră în ceruri. Eu am avut un băiat care a murit și nu mă puteam liniști. M-am rugat la Maica Domnului, pentru că Fiul ei a murit pe Cruce, și m-a ajutat. Am venit la Putna să mă rog, să-i mulțumesc Maicii Domnului.” (Maria N., 55 ani, Vicovu de Jos) „Maica Domnului este ajutorul nostru întru nevoi și la dânsa apelăm cel mai des atunci când cădem într-o ispită. Am avut un accident, iar părinții mei au citit Acatistul Maicii Domnului și cu ajutorul ei m-am vindecat.” (Claudiu P., 16 ani, Botoșani) Cine participă la hramul istoric al Putnei nu poate să nu se ducă cu gândul la vremea când Sfântul Ștefan a ctitorit mănăstirea. În vremuri grele, domnul cel înțelept și iubitor de popor a știut cui poate să încredințeze soarta acestuia și a ales să-și aibă mormântul la picioarele Maicii Domnului ca să o roage mereu pentru poporul său. Cine pășește cu credință în biserica cu hramul Adormirii îi aude glasul și simte că trebuie să se roage și el: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluiește-ne pe noi! Ieromonah DOSOFTEI DIJMĂRESCU