Opoziția încotro ?

Odată cu retragerea din Parlament, împotriva Opoziției s-a ițit un front unit al presei aservite actualului regim și al activiștilor coaliției de guvernământ, de zici că urmează să-i vedem pe liderii ei legați fedeleș și condamnați în procese publice ca prin anii ’50. De nu, măcar expulzați.

 

E vorba de învinuiri pe bază de dovezi ori la atât se limitează manevrele politice ale actualei majorități parlamentare? În spațiul public apar acuzații și procese de intenție de o naivitate încrâncenată: vai de biata Românie, săraca, dacă ajunge pe mâna lui Crin și a lui Ponta! Catastrofă și apocalipsă! Ca și cum în România nu mai nasc oameni. Și asta din partea unor „elitiști” bine stipendiați sau a unor ziariști care de 22 ani n-au știut decât să se pună bine cu cei de la Putere. Nu Opoziția guvernează și totuși… Acuzațiile pornesc de la situația atipică în care au ajuns cele trei puteri în stat: lipsite de legitimitatea Opoziției, legile, hotărârile, acțiunile Legislativului și ale Executivului își pierd și bruma de credibilitate dată de cele aproximativ 20% din opțiunile electoratului actual. Va mai fi fiind și presiunea externă, întrucât bună-voința de care a beneficiat inițial regimul Băsescu e pe sfârșite. Opoziția, așadar, n-ar avea nici dreptul, nici motive să boicoteze activitatea parlamentară, iar vina acestor impresii promovate pe toate canalele aparține liderilor și vectorilor de influență ai USL. Căci nu doar Puterea comunică insuficient sau foarte prost, ci și social-democrații, liberalii și chiar conservatorii, cu tot arsenalul Antenelor. Care sunt motivele reale ale boicotului? Lumea n-a înțeles cum trebuie motivele boicotului, nici revendicările căuzașilor. Nimeni n-a catadicsit să vină cu explicații pe înțelesul tuturor: actuala majoritate s-a alcătuit pe alte criterii decât voința populară, s-au adoptat legi prin fraudă, parteneriatul public între cetățeni și decidenți e doar o gogoașă electorală, democrația s-a întors parcă prea repede de unde a plecat, iar despre drepturile și libertățile cetățenești vorbim iar în șoaptă. Sărăcia s-a făcut lucie în anii guvernării Boc, peste 6 milioane de români suferă de lipsuri severe, bugetele școlii și ale sănătății au coborât mai jos decât în țările africane, conducătorii cheltuiesc sume imense pe protocoale, bunuri și servicii de lux, bugetele serviciilor secrete și ale instituțiilor de forță au crescut nepermis de mult pentru un regim democratic… În plus, firmele mici au fost falimentate cu bună știință deoarece nu aduceau profit cui trebuie și nici nu erau inspectori incoruptibili să le controleze. Așa au dispărut peste 200 000 de locuri de muncă. USL intră-n jocul Puterii Opoziția s-a angrenat prostește în jocul Puterii. Zilnic îi vezi pe opozanți la TV, dar, alături de vectorii de contact cu publicul, se iau la harță cu guvernanții în loc să susțină cu date și cifre ideologiile, programul lor de guvernare, alternativele lansate vara trecută, să vină cu un manifest în 10 puncte despre ce trebuie făcut. Odată cu programele de anul trecut, s-a lansat și un guvern din umbră, după model britanic, dar respectivii propuși sunt oameni de condiție intelectuală serioasă, nu ies în public decât dacă sunt invitați și consultați. În plus, și Crin și Ponta au uitat că trebuie să se monitorizeze punct cu punct acțiunile actualilor miniștri. Firește, varianta corectă era ca propușii să treacă zilnic prin viitoarele lor ministere pentru a învăța din mers. Dar până vom înțelege de ce România nu e UK va mai curge multă apă pe Dâmbovița. Pe față miere, pe din dos fiere Ceea ce supără cel mai tare e brutalitatea Puterii. Nu poți să inviți USL la negocieri pe față, iar pe din dos să încerci s-o mătrășești. Cu siguranță MRU știe despre ce e vorba deoarece SRI n-a fost deloc străin de asasinatul PNȚCD. Iar Lăzăroiu a scornit conștient basmele cu Albă ca Zăpada, Fundația Creștin-Democrată, Alianța Dreptei, Noua Republică, mai nou, România Liberală, toate având menirea de a sparge pe partea liberală USL. Alte inițiative i-au vizat și pe pesediști. La fel au dat lovitura în 2006 oamenii măriei sale, Stolojan & Stoica, prin făcătura PLD, unită apoi cu PD. Cam de atunci politica românească a coborât ștacheta, iar moralitatea, loialitatea și culoarea politică au putut fi cumpărate ca la tarabă… Abia acum „tacticianul redutabil” Băsescu a descoperit rolul mult hulitei Opoziții.