Civilizația păstrăvului, la Ciocănești

Turiști, meșteri populari și grupuri folclorice din toată țara, pescari, bucătari, reprezentanți ai asociațiilor de turism și ai ANTREC s-au strâns în acest weekend în comuna Ciocănești, la încă o ediție a Festivalului Național al Păstrăvului, care a avut loc în perioada 13 – 15 august, manifestarea fiind inclusă în cadrul programului turistic “Pelerin în Bucovina”.
 

Ediția de anul acesta a festivalului a avut în program și un concurs de pescuit la păstrăv. La întrecere au participat 9 pescari din diferite colțuri ale țării, locul de desfășurare a competiției fiind râul Bistrița, de la ieșire din Cârlibaba spre Pasul Prislop. Fiecare concurent a avut 1 km ca spațiu de pescuit, fiind asistat în permanență de un arbitru și verificat de comisia de organizare a concursului. De la Tiberiu Podani, pescar din județul Bistrița, am aflat că timpul „joacă feste în fiecare an”, iar apa este mare și tulbure, spațiul de trai caracteristic păstrăvului constituindu-l râurile montane cu cursul rapid și cu apele reci, perfect limpezi și cu un bogat conținut în oxigen. Duminică, apa fusese însă numai bună de pescuit, fiind limpede și rece. „Este un concurs frumos, la care pescarul trebuie să fie pregătit în primul rând cu tot ceea ce înseamnă echipament de pescuit la muscă artificială, să fie pregătit pentru ape repezi, reci, de munte. Noi pescuim la păstrăv și la lipan numai cu muscă artificială. După ce măsurăm păstrăvul sau lipanul, procedăm la eliberarea peștelui, pentru că avem nevoie de a păstra calitatea apei și din punct de vedere al faunei piscicole; trebuie să avem o apă cât mai apropiată de natural. Pescarul, în primul rând, nu trebuie să deformeze sălbăticia, ecosistemul peștelui de care se poate bucura la fiecare partidă de pescuit”, ne-a declarat Tiberiu Podani. În organizarea celei de-a VIII-a ediții a concursului de pescuit la păstrăv s-a implicat și Clubul “Rotary” din Vatra Dornei, mai exact în ce privește arbitrajul și în susținerea financiară, asigurând premiul pentru cel mai tânăr pescar. “Noi încurajăm sportul, inclusiv pescuitul și căutăm soluții pentru a împiedica braconajul, distrugerea peștelui din apele montane. Ideea este că, având ape curate, acestea vor fi tot timpul populate de păstrăv, el fiind un barometru asupra calității apei”, ne-a spus Ioan Agapi, de la Clubul “Rotary” Vatra Dornei. După concursul de pescuit la păstrăv, cu implicarea Clubului „Rotary” și a Asociației „Nordica” Sighetu Marmației, a fost organizată o acțiune de ecologizare a malurilor râului Bistrița, în urma căreia au fost adunați peste 40 de saci de PET-uri.  Capturi redate apelor La festival am întâlnit un pasionat al pescuitului din Maramureș, Ioan Turda, care participă de la prima ediție a acestei manifestări și, la fel ca la cele precedente, s-a ocupat și de organizare. “Am venit ca de fiecare dată cu plăcere în Bucovina, eu fiind maramureșean cu origini din Săpânța. Trecând Prislopul, mi-am regăsit pasiunea în această tradiție a ciocăneștenilor. Oricum, tradiția s-a născut la sat. Acest festival are loc cu munca celor din localitate, cu sprijinul pensiunilor și al membrilor clubului pasionaților de pescuit cu muscă artificială, se desfășoară după un regulament… Rezultatele sunt centralizate în funcție de capturile de păstrăv și lipan realizate, capturi care, după măsurarea de către arbitru, sunt redate apelor Bistriței. Exploatatorii de păduri și cei care desfășoară activități industriale în apropierea apelor curgătoare ar trebui să fie un pic mai grijulii cu ceea ce fac, pentru că apele sunt din ce în ce mai poluate cu rumeguș și alte deșeuri industriale”, ne-a spus Ioan Turda. În urma jurizării, cel mai bun pescar a fost declarat Toader Craciun (cu cinci capturi). El a obținut „Marele premiu” și a primit din partea revistei „Vacanțe la țară” un sejur în Delta Dunării, în luna octombrie, în sezonul pentru pescuit la știucă. Pe locul II s-a clasat Vasile Coca, iar pe locul III, Petru Cântea. Turismul și creșterea păstrăvului pe Bistrița Aurie În prima zi a festivalului, în odaia meșterilor populari din incinta Muzeului Național al Ouălor Încondeiate, a fost organizat un simpozion în cadrul căruia au fost dezbătute teme precum “Bistrița Aurie – izvor de apă curată, izvor de aur, casă a păstrăvului, lostriței și lipanului”, “Bistrița Aurie – așternut alunecos pentru călătoria cu plutele tradiționale, dar mai ales în economia turismului”, “Păstrăvul – pasiune, știință, afacere, gastronomie”, “Tradiția la ea acasă”, “Nisipurile aurifere”, “Istoria festivalurilor din Ciocănești”, “Turismul o șansă reală, odă străbunilor”. La discuții au participat primarul comunei Ciocănești, Gheorghe Tomoioagă, Niculina Vasiluț, președinta ANTREC Suceava, lector dr. Nicolae Crăciun de la Facultatea de Biologie din București, dr. Petrea Dulgheru, director DSVSA Suceava și crescător de păstrăv, prof. dr. Radu Rey, președintele Forumului Montan din România, dr. ing. Gabriela Berechet, președinta Federației Bucătarilor din România, Dan Mitric, socio-psiholog și crescător de păstrăv, Minorica Dranca, directorul Muzeului de Etnografie din Vatra Dornei. La simpozion au fost dezbătute și probleme legate de ecologizarea râului Bistrița, păstrarea apelor curate, o condiție esențială pentru ca păstrăvul să se dezvolte în mod normal. În acest sens, s-a pus problema unui program național de reconstrucție ecologică a râurilor din Carpați, pentru creșterea păstrăvului și a lostriței. Pescari, dar și specialiști în piscicultură au ciulit urechile la sfaturile celor care se pricep la păstrăv, purtându-se discuții despre „regele apelor de munte”, păstrăvul, și despre „regina apelor de munte”, lostrița, ca și despre “fiul lor”, lipanul. A fost o dezbatere interesantă despre păstrăv și valorificarea acestuia în pensiunile agroturistice din Bazinul Dornelor.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: