„Acasă”

În prima zi, de sărbătoare, a săptămânii ne-a vizitat la redacție poetul George L. Nimigeanu, însoțit de poetul Ion Beldeanu. Cu încă o carte, cea de-a 22-a (!), despre care nu vă vorbim încă.

 

Ci doar despre revenirea sa, pentru câteva zile, „acasă”. George L. Nimigeanu s-a născut la Tereblecea, cea rămasă dincolo de graniță. „De când am plecat, nu m-am mai întors. Atunci când am avut ocazia să merg, nu mi-au permis sibienii unde locuiesc acum (de mulți zeci de ani, George L. Nimigeanu s-a așezat în județul Sibiu – n.n.), nu mi-au dat niciun sprijin. Îmi trebuia pașaport și nu mi-au dat actul necesar pentru a mi-l putea scoate. Trebuia să mergem la o întâlnire cu bucovinenii noștri de dincolo… Îmi trebuia o adeverință de la IȘJ. Cel care nu mi-a dat-o este acum primarul Sibiului, era inspector școlar atunci și făcea pe durul și pe grozavul…”, mărturisește el. Așa că „acasă” este socotită (doar) Suceava: „Am venit acasă pentru că eu cred că aici am eu ceva care îmi dă putere, cum căpăta altă dată Anteu când se atingea de pământ. Pe mine, pământul acesta mă întărește… Vin acasă pentru că aici am frații mei, am neamurile mele, mă întâlnesc cu prietenii, cu scriitorii de aici, cu dvs., cu redacția…”. Înțelegem, totuși, că, în ani, profesorul și poetul George L. Nimigeanu și-a găsit matca sa chiar departe, la Mediaș, acolo unde, până mai ieri, îl consideram chiar un privilegiat, sesizând, de pildă, că multe dintre cărțile sale apăruseră cu sprijin din partea primăriei, ceea ce altfel – sucevenii o pot spune! – rar se întâmplă (chiar și când sunt… privilegiați ca atare!). Am aflat însă că nu aveam dreptate. Însă tâlcul acestei situații îl veți ști pe îndelete, în curând, dimpreună cu povestea celui mai recent volum semnat de George L. Nimigeanu.