Încondeietorii de ouă, la „școala” tradiției

Celica Nistor din Rogojești, Botoșani, participantă, în acest an, pentru a cincea oară la Festivalul Ouălor Încondeiate de la Ciocănești, a venit în premieră și cu câțiva copii pe care îi îndrumă în arta încondeiatului. Cu ouă încondeiate din zona Rogojești, „ouă bătrânești”, care au ca motive specifice 40 de clini, castravetele, floarea-soarelui, săgeata, șarpele, trăsnetul.

 

Valeria Fercal, din Paltinu, ne-a povestit, cu acest prilej, că încondeiază ouă de peste 45 de ani. A învățat arta încondeierii ouălor de la o bătrână din sat. Consideră că arta încondeierii ouălor poate fi o sursă de venit, însă nu foarte mare. „Locurile unde ouăle încondeiate sunt cele mai apreciat sunt muzeele și acolo încerc să le vând pe cele mai valoroase. Am participat și în expoziții din Suedia și Ungaria, unde oul încondeiat la noi a fost apreciat. Acum m-am axat pe oul bătrânesc, pentru că foarte multă lume este interesată de el. Dacă nu-l cumpără, măcar să-l vadă, pentru că are multe semnificații. Cele mai căutate sunt cele în care apar cărarea rătăcită, bâta ciobanului, plugul, frunza de stejar, creasta cocoșului, coarnele de berbec”, ne-a spus dna Valeria. Aurelia Toma venise doar să expună: „Anul acesta am venit cu modele foarte vechi de ouă tradiționale, care atrag vizitatorii. Sunt modele trecute prin sufletul meu. Chiar și pe ouăle de struț sunt motive frumoase, deosebite. Pe un astfel de ou, având dimensiune mai mare, se pot îmbina mai multe motive de dantelă și broderie. Dacă cei care privesc se bucură cum mă bucur și eu înseamnă că am reușit”. Standul Elenei Todașcă din Poiana Stampei s-a distins prin ouăle pictate cu motive florale, specifice comunei. „Sunt flori de primăvară, care exprimă reînvierea naturii, realizate în culori vesele cum ar fi roșu, albastru, violet, gal-ben. Am și ouă de prepeliță, se lucrează mai greu, dar sunt foarte atractive. Anul trecut am participat la 6 târguri tradiționale organizate la Muzeul Satului din București, la Muzeul «Astra» din Sibiu, dar și în municipii reședință de județ din aproape toată țara. Trebuie să păstrăm tradiția, dar cel mai important să învățăm copiii să prindă dragoste de pictatul ouălor, să învețe tehnicile tradiționale. Încondeiatul ouălor nu este o sursă de venit care să-ți asigure existența. Sunt probleme cu vopsele, pentru că cele de calitate se găsesc foarte greu și atunci trebuie să ni le facem din plante, după rețete vechi, procedeu care dă valoare oului, dar nu este apreciat și de cumpărători” a ținut să precizeze încondeietoarea din Poiana Stampei. Viorel Pavel, din Neagra Șarului, este unul dintre puținii bărbați care pictează pe ouă. Face icoane pictate pe ouă, folosind vopsele pe bază de ulei utilizate în pictură. „Tehnica nu este grea, presupune îmbinarea talentului de a desena cu imaginația. La acest festival îl reprezint pe Domnul Iisus Hristos, am făcut schița orientativă pe ou, după care lucrez culoarea”, ne-a precizat el. Un profesor și trei ucenici, așa ar putea fi numită prezența copiilor din Brodina la Ciocănești, cei care au obținut în acest an și trofeul festivalului. Elena Torac este referent cultural și îndrumător al Cercului de încondeiat ouă „Micul încondeietor”, care funcționează în cadrul Căminului Cultural. 42 de copiii vin în fiecare săptămână, timp de câteva ore, pentru a încondeia ouă, numai din pasiune. „Spre satisfacția mea, i-am răpit din fața calculatorului pentru a-i aduce înapoi, înspre zestrea noastră. Am reușit să mergem pe munți, comuna noastră având un număr de 10 sate răsfirate pe munți, să ne întâlnim cu creatoare bătrâne, în vârstă de peste 80 de ani, cu care am vorbit despre simbolistică și cromatică. Ele ne-au învățat tehnicile folosite, de la ele am cules foarte multe modele. Și chiar dacă unele dintre aceste creatoare acum nu mai sunt printre noi, am reușit să cule-gem de la ele date prețioase și astfel tradițiile din zonă nu se vor pierde”, ne-a spus Elena Torac. La copiii din Brodina am văzut ouă cu motive vechi, în galben, roșu și negru. Ei folosesc culori naturale, roșu îl obțin din sfecla roșie, galbenul – din flori de tei și morcov, negrul – din arin sau coajă de nucă verde. „Este cel mai frumos lucru să îi învăț pe acești copilași mici să încondeieze ouă. Mă regăsesc în ei, îi văd că sunt foarte fericiți la finalul unei lucrări. Ei sunt foarte activi, lucrează frumos, îngrijit, respectă și duc mai departe tradiția, dăruiesc un ou încondeiat cu cea mai mare bucurie. Ceea ce muncesc dăruiesc din suflet”. De la acești copii am aflat cum calea rătăcită este cel mai vechi element, el apărând și pe ceramica de Cucuteni, și că ouăle vechi sunt cele mai apreciate de cunoscători. „Spre surprinderea noastră, dacă începem să povestim despre fiecare ou și însemnătatea motivelor vechi, vizitatorii preferă oul cu motive vechi. La început am crezut că cele plăcute ochiului, lăcuite, bine vopsite, vor fi mai bine vândute. Asta până ne-am întâlnit cu criticile constructive ale unor muzeografi, cum ar fi Vera Romaniuc de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina de la Gura Humorului. Dumneaei ne-a dat un impuls de a merge la bunici și a căuta motivele tradiționale în lada de zestre. (…) Avem reprezentate Crucea Paștelui, frunza stejarului, cârligul ciobanului, fierul plugului, ochiul divin, pomul vieții. La fiecare din aceste ele-mente bătrânele din satele noastre ne-au explicat, ne-au vrăjit cu povestirile lor…” ne-a precizat Elena Torac. Cristina Bădăluță din Ciocănești s-a numărat printre câștigători la fiecare ediție a festivalului de la Ciocănești, ca și la alte manifestări asemănătoare. Ea a creat la Cio-cănești o școală a micilor încondeietori, la care vin copiii care știu deja tehnica încondeiatului din familie, dar și copiii care vor să învețe. Ouăle de Ciocănești, tradiționale, sunt pe fond negru, care păstrează cele patru culori – albul, galbenul, roșu iar culoarea de fond e negrul. Păstrăm ornamentele geometrice tradiționale zonei. Ca element de noutate în acest an este dubla spirală, care simbolizează legătura dintre viață și moarte. Așteptăm cât mai mulți vizitatori și cumpărători” ne-a spus Cristina Bădăluță. Prin participarea la târguri de ouă încondeiate în Ungaria, Austria, Elveția, Germania, ouăle de Ciocănești lucrate de copii sub îndrumarea Cristinei sunt cunoscute peste tot în lume. „Ouăle încondeiate au devenit o sursă de venit și au început să se vândă în tot cursul anului. Avem foarte mulți turiști care vin la pensiunile din Ciocănești și sunt interesați să cumpere ouă. Turiștii străini nu țin cont de prețul ouălor, pentru că își permit să dea 1-2 euro pentru un ou tradițional”. Șapte copii de la Poiana Stampei, îndrumați de prof. Dorina Paicu, și un stand aranjat cu ștergare. Alina Mihaela Czutka, 9 ani, a venit cu ouă decorate cu motive florale și forme geometrice. A învățat să decoreze ouă de la prof. Dorina Paicu, la școală, ca și de la mama sa; culorile folosite sunt verde, albastru, roșu, mov, albastru, dar și combinații dintre acestea. Marian Constantin Chiforescu înnobilează oul cu aranjamente florale, folosind tehnica tușului și culorile roșu, roz, albastru. Iar Marinela Pentelescu încondeiază ouă din clasa a IV-a și a învățat de la mătușa sa, Valeria. Multe modele, aflăm, sunt inventate chiar de ea, dar folosește și unele modele foarte vechi, culese de la bunici. De la coordonatoarea micilor încondeietori din Poiana Stampei, am aflat că alți doi copii lucrează icoane pe ou, iar o fetiță se ocupă de ornamente, realizează coșulețe cu ouă și coșul tradițional cu bucate pentru sfințit de Paște. „În momentul în care am înființat cercul am avut emoții, pentru că nu știam în ce măsură copiii vor fi receptivi. Am încondeietori în familie, bunicul meu de pe tată a fost printre primii încondeietori de ceară din Poiana Stampei, iar bunicii din partea mamei au fost încondeietorii oului în culori, ai oului pictat. De aceea am încercat să mergem pe două direcții, oul pictat și oul în ceară”, am aflat de la prof. Dorina Paicu.