Evreii suceveni au intrat de luni seară în zilele Paștelui, sărbătoare ce va dura 7 zile și 8 nopți. Zilele cu adevărat de sărbătoare pentru evrei sunt însă primele două și ultimele două ale perioadei, ultima zi fiind dedicată pomenirii morților din fiecare familie. Luni seară, la sediul Comunității evreiești din Suceava, s-a ținut masa festivă de Se-der, la care au participat aproximativ 30 de invitați, adulți și copii, evrei din municipiu, dar și câțiva invitați care s-au născut la Suceava, dar trăiesc în prezent la București sau în Israel. Toți și-au urat „Hag Pesah Sameach!”, ceea ce în-seamnă, ca și la creștini, „Paște fericit!”. Oaspetele de onoare al serii a fost artista bucureșteană, în vârstă de 87 de ani, Alma Redlinger, care ieri la Muzeul de Istorie din Suceava a avut vernisajul unei personale de grafică și pictură. Zecile de invitați ai Comunității evreilor din Suceava s-au așezat la masa de Seder numai după ce Daniel Blumenfeld, oficiantul ceremoniilor religioase evreiești din Suceava, a citit, conform tradiției din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah și din scrierile rabinilor ce vorbesc despre exodul evreilor din Egipt. De Pesah, evreii sărbătoresc sfârșitul robiei lor din Egipt și formarea poporului evreu, care s-a petrecut acum peste 3000 de ani. Iar mesajul scrierilor din Haggadah este pentru ei, și după 3000 de ani, același: să țină cont toată viața lor cine sunt, de unde vin și ce reprezintă ca popor. Se spune că primul Paște evreiesc a fost sărbătorit la dorința Domnului, „Peash” însemnând în traducere și „sărbătoarea libertății”. De atunci, în fiecare zi a lunii „nissan”, lună ce marchează în calendarul evreiesc începutul primăverii, se celebrează începuturile evreilor ca popor, o sărbătoare de eternă aducere aminte. În cele 7 zile și 8 nopți de sărbătoare, evreii se feresc să mănânce orice pâine dospită. În amintirea strămoșilor care au plecat din Egipt fără să mai aibă timp să lase aluatul de pâine la crescut, în zilele de Pesah, cu preparatele tradiționale, se mănâncă doar pâine nedospită, care se numește „azima” sau „matzah” și pe care și creștinii o ronțăie cu plăcere de câte ori au ocazia, dar a cărei semnificație evreiască o cunosc prea puțin.
De luni seară a început Paștele pentru evreii suceveni > La cina din prima seară de Seder, de la Comunitatea evreiască, au participat și suceveni plecați în Israel, dar și graficiana și pictorița de 87 de ani Alma Redlinger care expune la Muzeul Bucovinei
Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!



























Comentarii