2011, anul spațiului cosmic

50 de ani de la zborul lui Iuri Gagarin și 30 de ani de la cel al românului Dumitru Prunariu Anul 2010 celebra înfăptuirea visului lui Aurel Vlaicu prin îndrăznețul său zbor, readucându-ne în memorie migăloasele și temerarele zboruri ale lui Traian Vuia, precum și responsabilele cercetări teoretice și aplicative ale savanților Henri Coandă și Hermann Oberth.

 

A doua jumătate a secolului al XX-lea a făcut pași de anvergură în cercetarea și cunoașterea spațiului cosmic. Scurtmetrajul fascinant înfățișând Omulețul lui Gopo anticipa în 1956 călătoria în spațiul extraterestru; el baleta lansându-se în cosmos și făcând primii pași pe Lună. „Scurtă istorie” aducea speranța și încrederea prin floarea dăruită Universului de Omuleț, chintesență a umanității, ce dădea startul zborurilor din era spațială. Fundamentele teoretice ale astronauticii și cosmonauticii au fost dublate și intensificate prin practica pregătirii pentru călătoriile în spațiul extraatmosferic. Înaintea temerarilor, au fost trimiși în spațiu maimuțe și câini. Celebra cățelușă Laika, echipată cu senzori de argint pe satelitul artificial Sputnik, a sporit îndrăzneala explorării. La 12 aprilie 1961, Iuri Alexeevici Gagarin a efectuat primul zbor pe orbita Pământului și primul zbor în spațiu, în 108 minute. Avea 27 de ani. Racheta a purtat în spațiu naveta Vostok pornită din Asia Centrală, începându-și revoluția în jurul Pământului de la Est la Vest, observându-l și cercetându-l într-o călătorie minunată, de la 200-300 km distanță. Comunitatea științifică mondială și omenirea au trăit momentul unic al intrării în era spațială. Moartea suspectă a lui Gagarin, erou al Uniunii Sovietice, 7 ani mai târziu, în presupusul accident aviatic cu MIG-15, a sporit concurența ruso-americană în efectuarea zborurilor de explorare a imensității spațiului. La 14 mai 1981, un alt moment istoric: zborul primului cosmonaut român, Dumitru Prunariu, în cadrul Programului Spațial Intercosmos și a misiunii Soyuz 40, după o pregătire de 3 ani, a învins din nou bariera gravitațională. Echipajul a fost format din 6 eroi: un rus, un francez, un român, un american și doi bulgari. Toți au respirat prin aparatură „aerul de acasă” demonstrând că în spațiul cosmic n-ai naționalitate, ești cetățean al Pământului și al Planetei, urmărind un program aerospațial unic. Dumitru Prunaru a devenit la numai 28 de ani cel de-al 103-lea cosmonaut din lume. El a petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute în perioada 14-22 mai, reperând cu emoție de la 350 km altitudine, seara la apus, România, privită prin hublou. În prezent, Dumitru Prunaru este președintele Comitetului ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-Atmosferic, având ca preocupări majore studiul asteroizilor și al energiei solare, precum și a deșeurilor cosmice. Fascinat de „abisul albastru” și de calea spre stele, este cel ce depune mărturie de cum decurge o zi în spațiu, urmărind cu mare seriozitate programul multidisciplinar. Până în prezent, în călătoriile cosmice s-au angajat 400 specialiști astronauți și cosmonauți, din care doar 26 au părăsit orbita Pământului și au vizitat Luna. Costurile fiind prea mari, navetele spațiale robotizate au fost lansate în cosmos. Un ochi uriaș explorează spațiul: telescopul gigant Hubble, cu echipament sofisticat și calculatoare la bord, fără prezența omului, aflându-se la o distanță de 7000 ani-lumină de Pământ. Aventura spațială continuă! (Prof. Sorin Gafencu, Colegiul „Nicu Gane” Fălticeni)