Primăria Suceava se zbate pentru reabilitarea Casei Culturii

> „Nu ne lăsăm bătuți”, declară primarul Ion Lungu, precizând că a purtat discuții cu sindicatele, în vederea perfectării unei colaborări

 

Municipalitatea suceveană nu renunță la ideea reabilitării Casei Culturii. Șeful administrației locale, Ion Lungu, declară că avut discuții cu reprezentanții organizațiilor sindicale în administrarea cărora se află obiectivul cu destinație culturală din centrul Sucevei, în timpul acestora căutându-se o variantă de colaborare între cele două părți. Demersul primarului vine pe fondul amenajării parcărilor subterane în zona în cauză, al reabilitării pasajelor pietonale și al programului de anvelopare termică a blocurilor din preajmă. „Nu ne lăsăm bătuți. Am avut discuții cu reprezentanții federațiilor sindicale pentru o colaborare în ceea ce privește Casa Culturii, să găsim împreună o soluție, astfel încât să putem prinde în programul de modernizare și acest obiectiv important din centrul Sucevei. Sperăm să găsim o variantă de asociere, un parteneriat, noi fiind dispuși la orice fel de colaborare, în așa fel încât să putem reabilita și Casa Culturii”, declară edilul-șef. Ocupantul fotoliului din Areni recunoaște că activitatea culturală din municipiul Suceava este în mare suferință, tratative pe marginea transferării obiectivului amintit la primărie purtându-se de mai multă vreme. Parteneri de discuții au fost reprezentanții sindicaliștilor, Casa de Cultură fiind moștenire a Uniunii Generale a Sindicatelor din România, structură de dinainte de 1989. Lucrările de reabilitare sunt obligatorii, Lungu apreciind că acestea ar putea costa până la 2 milioane de euro. Primarul evidențiază că, din păcate, la Casa Culturii se desfășoară tot felul de activități, și mai puțin cele care țin de actul cultural. Actuala Casă de Cultură a municipiului Suceava a fost construită între anii 1965-1969, fiind inaugurată în anul 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Imobilul este asemănător cu cel din Baia Mare, fiind conceput într-o manieră atunci modernă. În anul 1973, pe o fațadă laterală a clădirii, a fost plasat mozaicul „Cântarea Țării de Sus”, lucrare realizată de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim și Mihai Horea.