„Nădăjduim”

În ultima zi a săptămânii, la Catedrala Arhiepiscopală de la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou”, a avut loc Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prima pentru noii aleși în acest organism anul trecut. A răspuns invitației de a participa la lucrări și președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, care a luat parte și la Te Deum, prezență pentru unii surprinzătoare, având în vedere tensiunile create de cererea Arhiepiscopiei de retrocedare a Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei. Aceasta urma să fie, ca de obicei în ultimii ani, tema majoră a Adunării, dar, în deschiderea acesteia, arhiepiscopul ÎPS Pimen nu s-a referit explicit la Fond. Exarhul a vorbit despre marea încercare a anului trecut, care au fost inundațiile („au fost 3-4 asemenea încercări în ultimii ani, dar niciuna precum cea de anul trecut”), încercare peste care au trecut cu bine și Biserica, și cei care au ajutat-o să ajute, la rândul ei, pe cei loviți de ape.
 

ÎPS Pimen

„Mulțumim lui Dumnezeu și oamenilor care ne-au ajutat”, s-a exprimat ierarhul, dorind să așeze Biserica la locul ce i se cuvine între cei care și-au oferit sprijinul pentru sinistrați. Evocând o manifestare de la Muzeul Bucovinei al cărei protagonist a fost săptămâna trecută, ÎPS Pimen, a apreciat munca drept adevărata comoară a Bucovinei. Comoară adăugată însă celor pe care le are Biserica în grija sa, broderia de la Putna, de exemplu, cea mai valoroasă din lume, sau Biserica de la Pătrăuți, cea mai îndreptățită să poarte atributul de monumentală, prin armonia arhitectonică interioară și prin rezonanța aproape perfectă cu lumea care o înconjoară. O trimitere, cum afirmam, deloc întâmplătoare la aceste „comori”, resursele pentru perpetuarea lor regăsindu-se, desigur, în Fondul Bisericesc. Președintele Gheorghe Flutur a ascultat primele două rapoarte – cele ale compartimentelor administrativ (prezentat de pr. consilier Vasile Baltag) și economic (pr. consilier Cătălin Axinte), care n-au ocolit, desigur, tema la care ne-am referit. Părintele Baltag a atras atenția asupra lipsei de reacție a autorităților față de volumul de exploatare a lemnului, care pare mare, și asupra eforturilor celor cinci salariați ai Direcției Silvice a Fondului Bisericesc de a face față imensei documentații cerute de feluritele instanțe în care Arhiepiscopia este implicată în legătură cu Fondul Bisericesc. Iar părintele Cătălin Axinte, evocând un raport al Muzeului Bucovinei asupra „stării dezastruoase a monumentelor UNESCO ale Bucovinei”, a demonstrat că puținii bani avuți anul trecut la dispoziție pentru aceste nevoi au provenit mai ales de la credincioși și a identificat drept sursă acoperitoare și sigură doar veniturile obținute din exploatarea Fondului Bisericesc. După retragerea dlui Flutur, care la ora aceea avea programată o întâlnire în județul vecin, Botoșani, celelalte rapoarte – activitatea culturală (pr. consilier Dragoș Buta), învățământ religios (pr. insp. Gheorghe Hostiuc și pr. Silvestru Țurcă, directorul Seminarului Teologic „Mitropolit Dosoftei”), activitatea filantropică și socială (pr. consilier Petru Crăciun) s-au referit, de asemenea, la Fondul Bisericesc. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților – remarca pr. Petru Crăciun – a construit anul trecut 41 de case noi pentru cei loviți de inundații, dar și de alte calamități, din care 33 numai la Dornești. Pentru înălțarea lor s-au cheltuit peste 800.000 de lei, doar 600.000 fiind însă acoperiți de contribuția credincioșilor, danii și sponsorizări, restul fiind scoși din vistieria deloc bogată a Arhiepiscopiei. De remarcat că tonul a fost parcă mai puțin vehement ca altădată. Deși întrebarea starețului Putnei, PC Velnic Melchisedec, „al cui e pământul în care se află mormântul lui Ștefan?” este una grea și necruțătoare, preacuviosul evocând situația incredibilă în care s-a aflat Mănăstirea Put-na, care, încercând să acceseze un program european, nu a putut demonstra că este proprietară a bunurilor sale, neavând astfel acces la acele fonduri! De asemenea, protopopul Câmpulungului, pr. Aurel Goraș, a evocat comportamente „ciudate” ale autorităților în legătură cu Fondul, care dovedesc faptul că acestea recunosc în sinea lor că Fondul nu le aparține. De exemplu, suprafețe împădurite amplasate în interiorul proprietăților Fondului și „câștigate” în instanță, nu sunt retrocedate de organele silvice… ÎPS Pimen, în încheierea lucrărilor, s-a referit la aceeași inconsecvență a autorităților, mai exact a RNP, a cărei avocată a invocat, spre desființarea argumentelor Arhiepiscopiei în susținerea retrocedării, specificul amenajamentului silvic, care ar fi o chestiune pur tehnică, silviculturală. „Dar, a ironizat ierarhul susținerea apărătoarei, un amenajament silvic se înființează pe un teren proprietatea cuiva. Pe proprietatea cui s-au făcut amenajamente silvice din cuprinsul pădurilor Fondului Bisericesc?!” Și a încheiat: „Vom vedea ce va fi. Nădăjduim”. S-au abordat, fără îndoială, numeroase alte teme ce țin de viața bisericească a Sucevei. Am zăbovit asupra acestui subiect pentru că oamenii Bisericii cred cu tărie că redobândirea Fondului ar rezolva definitiv și pe lungă durată marile probleme create eparhiei de întreținea comorilor de artă pe care le deține și pe care are datoria față de țară, față de umanitate, de a le îngriji și perpetua. La închiderea Adunării, ÎPS Pimen i s-a înmânat un frumos coș cu flori cu ocazia împlinirii a 20 ani de la întronizarea sa ca înaintestătător al nou înființatei Arhiepiscopii a Sucevei și Rădăuților.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: