Festivalul ”Porniți plugul, feți-frumoși” de la Vatra Dornei

La Vatra Dornei s-a desfășurat, pe 29 decembrie (după cum „Crai nou” v-a informat – n. red.), tradiționalul festival național al datinilor de iarnă, aflat la a XV-a ediție.

 

Prestigioasa manifestare națională a dornenilor a fost inclusă în programul „Crăciun în Bucovina”, inițiat de Consiliul Județean Suceava. Astfel, festivalul ritual-spectacular de crestare a primei brazde pentru rodnicia noului an agrar și de sacralizare rituală tradițională a timpului și spațiului într-o comuniune universală cu tot ce reprezintă creația, s-a plasat între alte festivaluri de datini de iarnă organizate pe plan județean în scopul stimulării revigorării tradițiilor locale pe subzone și al promovării valorilor culturii tradiționale pe piața națională și internațională. Integrat în manifestările de nivel județean ale curajosului proiect REGIO desfășurat sub egida Consiliului Județean Suceava, Festivalul Național de Datini de la Vatra Dornei, sugestiv intitulat ”Porniți plugul, feți-frumoși!”, și-a respectat structura deja încetățenită și binecunoscută celor care au participat ediție de ediție fie ca actanți, fie ca public. Manifestarea de la finele anului 2010 a fost onorată și de prezența dlui Gheorghe Flutur, președintele CJ Suceava. Spre deosebire de edițiile anterioare, festivalul de acum a avut o listă mai puțin numeroasă în privința formațiilor participante, aceasta datorându-se, pe de o parte, vicisitudinilor financiare ale crizei, pe de altă parte, implicării unor formații reprezentative din zonă în diverse alte festivaluri de profil și în manifestări culturale mediatizate. Cu toate acestea, festivalul de la Vatra Dornei a beneficiat de participarea unor noi formații, care au adus parfumul ineditului și al inovației pe planul reprezentării spiritului contemporan foarte pestriț și eclectic, al satirei istorice, al afirmării demnității comunitare, al reprezentării culturii-kitsch la modă, dar și al inovației artistice și tehnice veritabile, plasate pe traiectoria autenticității tradiției ingenios integrate în modernitate. Formațiile participante la festival sunt grupate, pentru menționare, în două categorii: reprezentanți ai județului Suceava și participanți din alte județe. Din zona Dornelor și din județul Suceava: Fanfara municipiului Vatra Dornei, Buciumașii din Gura Humorului, Călăreții lui Luca din Vatra Dornei, copiii reprezentând simbolic Anul 2010 și Anul 2011, Ansamblul folcloric ”Dorna Dorului” din Vatra Dornei, Ansamblul ”Flori de sânziene” din Stroiești (com. Zaharești), Grupul de datini din Botoș (com. Ciocănești), Grupul de urători ”Berenii” din Capu Codrului (Păltinoasa), Ansamblul de datini din Broșteni și Ansamblul ”Poienița” din Poiana Stampei. Din alte județe au participat: Ansamblul ”Datina” din Ilva Mare (jud. Bistrița-Năsăud), Ansamblul ”Codrulețul” din Vorona (jud. Botoșani), ”Cerbul de la Costești” (jud. Iași), Ansamblul ”Maramureșul” din Vișeul de Sus (jud. Maramureș), spectaculosul ansamblu de bătăuși din Ruginoasa (Iași) și ”Irodul” de la Moisei (jud. Maramureș). Am remarcat în mod deosebit, în structura unor formații, interesul de predare a ștafetei tradițiilor locale generațiilor tinere, prin inițierea copiilor în jocurile cu măști. Astfel, urșii, caprele și căiuții s-au înmulțit peste an, astfel încât au venit însoțiți de pui drăgălași și ageri. Spiritul de observație și satira suculentă a lumii contemporane s-au reflectat în creativitatea adoptării unor personaje noi în trupele de mascați, expresive, comice și chiar grotești, care au sporit hazul și buna dispoziție a publicului. Din nefericire, în unele formații de actanți mascați, care după datină trebuie să fie băieți, feciori și bărbați, s-au strecurat fete și femei. De asemenea, unii căiuți nu cunoșteau pașii de joc tradiționali, schițând un joc stângaci, neinteresant. Alteori, melodiile tradiționale specifice unui joc de mascați au fost înlocuite cu altele necorespunzătoare, afectând percuția botului caprelor, a cărei sincronie este esențială în joc atât pentru ritmarea pașilor, cât și ca acompaniament muzical. Costume kitsch, neinventive, au umbrit unele prestații, de altfel interesante sub aspectul repertoriului și al jocului ritual. ”Una-i bună, una-i rea, / Nu prea știm tradiția!” – s-ar putea striga uneori. Urăturile au fost frumoase și reușite sub aspectul realizării poetice și deosebit de interesante în privința conținutului de idei și mesaje, însă timide în satira vremurilor actuale. Majoritatea urătorilor au venit cu inserții de evocări istorice, cu o satiră de moravuri general-umane care s-au perpetuat din antichitate până în zilele noastre, evitând satira actualității rușinoase, nelipsită în bilanțul anual din tradiția uratului, alături de urările pentru Noul An. Asemenea satire am ascultat apoi în urături spuse cu jumătate de gură în afara festivalului de străluciți versificatori populari, sub scuza unui păhăruț de rachiu în plus, luat pentru a învinge gerul aspru. Și cam atât. Festivalul a fost o reușită a organizatorilor din municipiul Vatra Dornei, fiind plin de învățăminte pentru toți participanții și o experiență excepțională pentru specialiști, în sensul surprinderii eforturilor depuse de localnicii satelor pentru a-și reactualiza obiceiurile și repertoriile tradiționale și pentru a ieși în lume să și le etaleze cu modestie și demnitate. Dr. CONSTANȚA CRISTESCU, muzicolog