Cum se naște o (mică) tradiție

De mai mulți ani încoace, la vremea în care poveștile cu moși bărboși care se strecoară pe hornuri și aduc tot felul de daruri încep a circula, năzdrăvanii îndrumați de prof. Cristina Rotaru încep a avea gâdilici în vârfurile pensoanelor.

 

Și atunci își amintesc de jocurile iernii, de zăpadă, brazi împodobiți, de urători și de toată acea magie ce însoțește vremea dinaintea întâlnirii dintre doi ani. Și cum niciun act de creație, cât de nesemnificativ, nu își are rostul dacă nu este împărtășit, ei bine, acești bâzbiduci ai clasei a III-a E de la Eco-Școala „Ion Creangă” din Suceava, au profitat de ușa larg deschisă lor de colectivul Secției de Științe Naturale a Muzeului Bucovinei, și și-au expus lucrările spre a fi prilej de desfătare și pentru alți vizitatori ai instituției. Micii plasticieni își prezintă de mai multă vreme lucrările în cadrul asigurat generos de complexul muzeal din municipiu și tind să creeze o legătură de durată cu instituția în sine și cu oamenii generoși și buni care o însuflețesc. A fost emoția unor cuvinte de laudă asupra lucrărilor prezentate, a fost bucuria de a descoperi într-un cadru mai oficial produsul muncii proprii și de a-l da mai departe altor ochi, care să descopere ceea ce ei au căutat să surprindă pe hârtie, a fost colind pentru gazde, a fost râs zglobiu, a fost bucurie! Și cum de regulă ceea ce produce bucurie se cere repetat, elevii care astăzi au făcut un pas în lumea artelor promit a „recidiva” cu o altă expoziție cât de curând.