Formațiunile torențiale, un pericol iminent

Pe cuprinsul județului sunt multe terenuri afectate de eroziune de suprafață și adâncime, prezente fiind și alte procese de degradare, alunecări, surpări, stâncării, înmlăștinări etc. Precipitațiile căzute în perioada 24-27 iulie a.c., în cantitate de 164 mm, au produs mari inundații pe teritoriul județului Suceava, depășind toate cantitățile înregistrate la stațiile hidrologice, și au produs pagube de miliarde de lei economiei județului.

 

Valorile maxime pentru râul Suceava la Ițcani, de 1.840 mc/sec. la asigurarea de 2 la sută, au fost depășite. În partea superioară, râul Suceava are un caracter torențial. Afluenții râului Suceava au văi înguste, bogate în pietrișuri, aduse de formațiunile torențiale precum Brodina, Putna, Voitinel, Sucevița, Soloneț, Falcău, Bilca, Pozen, Sucevița și altele. Râul Moldova primește formațiunile torențiale Suha Mică, Suha Mare, Sadova, Moldovița, Bucovăț, Șomuz, Mediasca etc., care în zilele de 24-27 iulie au ieșit din matcă producând mari inundații, distrugând lucrările de îndiguire și consolidări de maluri. Bazinul hidrografic al râului Siret este foarte dezvoltat pe partea dreaptă, de unde primește principalele râuri care traversează Moldova, fiind considerat colectorul apelor carpatice. O mare importanță în zilele de luptă cu inundațiile au acumulările Rogojești, Bucecea, care au reținut 34.000 mc de apă, și cele de pe Șomuzul Mare de la Moara, care au reținut 11.300 mc de apă, atenuând 2.210 mc de apă. În ultimii ani și-a mărit dimensiunile surprinzător de mult ravena torențială nr. 324, cu o lungime de 745 metri liniari, o adâncime de 14 m și o lățime în partea de mijloc de 30 m, din comuna Udești. În timpul precipitațiilor abundente, aceasta produce mari pierderi locuitorilor din centrul comunei Udești. Torenții au un curs de apă temporar, i-au naștere în timpul ploilor cu o intensitate ridicată, ce depășește 0,5mm/min., cu o mare putere erozivă, formând un con de dejecție în care se depune un material noroios. Dintre factorii care acționează asupra procesului de formare a viiturii se remarcă cantitatea de apă care se concentrează, forța de gravitație care acționează asupra malurilor, presiunea hidrodinamică a apei din masa de pământ, din care cauză malurile se prăbușesc și au loc procese de alunecare. Puterea erozivă a unui curent de apă este proporțională cu pătratul vitezei lui și cu masa de apă în unitatea de timp. În localitățile apropiate, în timpul ploilor torențiale, în orașul Dolhasca s-a înregistrat o intensitate de 2,32 mm/min., la 22 iunie 1955, și 3,08 mm/min. în Suceava, la 21 iulie 1985. Concentrarea scurgerilor pe versanți după ce încep ploile produce formarea primei unde de viitură, care contribuie la infiltrarea apei în sol și aducerea umidității solului la nivel de saturație. Dacă nucleul torențial este la începutul ploii, prima viitură se formează mai încet; dacă intensitatea ploii depășește 1 mm/min., scurgerile se concentrează și, după 1-3 ore, ploaia torențială formează a doua viitură, cu debite mai mari, care înaintează cu viteză sporită, având un caracter distructiv când întâlnește poduri, case, garduri etc. După datele Stației meteorologice Suceava, în cele 4 zile (de la 24 la 27 iulie a.c.) au căzut 164 mm. Pe 24 iulie au căzut 58 mm precipitații, care au saturat solul cu apă, iar pe 25 iulie au căzut 77,8 mm, din care de la ora 21 la ora 1 s-au înregistrat 72 mm, cu o intensitate ridicată în timpul scurgerilor concentrate, care au produs inundații pe mari suprafețe, distrugerea căilor de acces și calamitarea culturilor agricole. Se poate concluziona că, la Udești, în timpul oricărei ploi care depășește intensitatea de 1mm/min. și în funcție de durată pot fi inundate multe case din intravilan. Pentru reducerea viiturilor pe acest torent, s-a înscris în planul de dezvoltare a ANIF Suceava întocmirea studiilor și proiectarea lucrărilor de corectare a torenților. Însă, la licitațiile pentru execuția lucrărilor hidrotehnice se stabilesc ca antreprenor diferite societăți din afara județului, care nu au executat niciodată astfel de lucrări și nu au utilajele terasiere necesare. Pe cuprinsul județului sunt mulți torenți care s-au format din cauza despăduririlor făcute în mod abuziv, care aduc mari pierderi localităților. Pentru construcția gabioanelor se poate folosi piatra de carieră sau locală, care trebuie să fie rezistentă la intemperii. Pentru combaterea eroziunii de adâncime pe ravene și torenți, încă din anul 1970 a început construcția pragurilor și barajelor din gabioane, care sunt mai elastice, permit folosirea pietrei de carieră și a pietrei de dimensiuni mai mari din albiile râurilor, cu o dimensiune aparentă de 1.400-1.700 kg/mc. În timpul execuției, chiar dacă sunt anumite viituri, lucrările nu se deteriorează și nu trebuie spălată zidăria pentru continuarea lucrărilor. Folosirea gabioanelor la construcția barajului permite execuția în orice perioadă a anului și darea imediată a lor în exploatare. De asemenea, asigură elasticitate și flexibilitate pragurilor și barajelor în diferite condiții de fundare. Barajele din gabioane dau rezultate bune pe ravene până la înălțimea de 3-4 m și până la 5 m, când acționează ca lucrări transversale de greutate, cu paramentul amonte și aval vertical. Gabioanele se execută din cutii paralelipipedice rectangulare, cu schelet din fier beton al cărui diametru este de 16 mm, acoperit cu plasă din sârmă zincată sau cu înveliș din polietilenă cu ochiuri pătrate sau hexagonale. La plasele cu ochiuri pătrate se face economie de sârmă. La plasele cu ochiuri hexagonale, deteriorarea se limitează la suprafețe mici, pe când în cazul ochiurilor pătrate aceste suprafețe se măresc cu repeziciune în timpul avariilor și a sustragerilor. Cele 7 baraje executate pe gabioane pe ravenele din satul Ciprian Porumbescu în 1974, cu înălțimea de 3 m, baza deversorului de 4 m, au fost însoțite de plantații de salcâm. După trei ani, formele eroziunii de adâncime au fost consolidate, iar coeficientul de rigurozitate a crescut în mod evident de la un an la altul. Barajele construite din gabioane în bazinul hidrografic Soloneț au fost dimensionate la o asigurare de 5 la sută, cu o verificare de 1 la sută. Barajele efectuate din gabioane (în număr de 10) pe Valea Popii din bazinul hidrografic Soloneț, cu multe ramificații ravenate, au avut o influență asupra dinamicii albiei, determinând regimul de scurgere după amenajare. Pe teritoriul comunei Bilca și al orașului Vicovu de Sus, o suprafață de 3.540 ha este traversată de formațiunile torențiale Laura, Șicova, Bilca și Cliva, care creează în mod frecvent exces de apă sau care inundă, ceea ce duce la scăderea producției agricole. Bazinele de recepție ale acestor torenți sunt în mare parte pe teritoriul Ucrainei și aduc un debit de 232 mc/sec. la frontieră în timpul viiturilor. După execuția lucrărilor de regularizare a acestor torenți, se va putea trece la etapa a doua, de execuție a canalelor de desecare și de introducere a lucrărilor de drenaj, care să coboare nivelul freatic la adâncimi diferite, în funcție de pretențiile plantelor. Dr. ing. TEODOR I. NITU, Suceava