> Și…șii… Oana Roman, fata știi tu cui, fata lui Petrică ăl văduvit de gâți, zice cum că s-a slăbănogit cu 15 (cinșpe) kile, în 3 luni. Ea zice cum că-n tot ăst răstimp a păpat doar brânzică de vacă…Da’ noi credem c-a supt și ceva lăptic… > Iar Sanda Ladoși (38 de ani) e…groasă! (așa zicea maica Eleonora la gravide: e groasă!). Sanda mai are un prunc (de-un an jumate) cu bărbatul ei, Șt. Tache. Armată ușoară ! > Ne-au cotropit și ne-au potopit apele, asta e! Și… Lenuța Băse & Ileana Udrea. Și… Legile care se fac peste capetele noastre (Omul sub vremi, vorba iubitului cronicare Miron). Da’, ia să vedem noi, să vedem noi cum erea cu inundățiile, să zicem, acum vreo sută și mai bine de ani. Ia să vedem noi cum se inundau românii pe vremea lui Vasilică, ești pregătit?! Două, trei puncte… Am avut pe meleagurile noastre niște inundații îngrozitoare. Frumoasa mea pădure din Mircești a luat un aspect venețian de cel mai pitoresc efect și, cum un dezastru nu vine niciodată singur, focul mi-a mistuit biserica datorită beției preotului din satul meu. Nici nu mai e nevoie să spun că, în timpul incendiului, toți descendenții lui Traian care locuiesc pe moșia mea au asistat la spectacol fără să se deranjeze, fără să aducă vreun ajutor oarecare. Făceau doar glume de un gust foarte puțin ortodox, ceea ce dovedește în mod victorios că poporul român e ultravoltairean. Biserica a ars până la temelie, cu tot ceea ce conținea, cu șoareci, broaște și șerpi. A fost măreț, căci focul a avut loc pe un uragan înspăimântător…Nimic new sub soleil ! Erea chiar începutul lui august 1864. Mă mir că i-a mai… ars lui Văsălie & Alecsandri să mai scrie, mai încolo, Iarna pă…oliță ! Da’, la necaz, hazul te poate scoate din rahatzi… O ratarăm și muri de Vasile… > Eu, ieu la nacaz (da’ mai abitir la bucurie) o dau pe betzie. Că adevăru-i doar…Când dai verde la alcool… Uite care-i adevărul, dacă vrei să-l știi din gura unui meseriaș, mare scriitor yancheu & contemporan… Precum o serie întreagă de scriitori americani, a căror dependență uneori ucigătoare de alcool a devenit în așa măsură legendară, încât a dat prilejul în sine unui șuvoi de studii și cărți, și eu mă folo-seam de alcool ca de un ca-talizator magic al fanteziei și euforiei și ca un accelerator al imaginației. Nu este cazul nici să am remușcări, nici să-mi cer scuze pentru faptul că apelam la acest agent calmant, uneori de-a dreptul sublim, care contribuise din plin la scrisul meu…Și mai la vale… Alcoolul era un partener principal, neprețuit al intelectului meu, dincolo de faptul că era un prieten după ale cărui servicii tânjeam zilnic – tânjeam după el, sunt conștient astăzi, și ca un mijloc de a calma anxietatea și groaza incipientă pe care le dosisem atâta timp undeva, prin beciurile spiritului meu. A fost (cu semeț succes bahic!) William Styron, Beznă vizibilă. Amintiri despre nebunie (Ed. Art, traducere Mihnea Gafița, un om care are neamuri la Baia noastră me-gieș – fălticeneană). Noroc ! > Cică, din toamnă, copchiilor de prin cele școli, pe lângă obositul lăptic și cam șifonatul cornuleț, li se va da și câte 60 gr. miere. O tâmpenie! Pughibalele joacă deja miuța pe coridoare cu triunghiulețele de brânză, dar ce hai va fi cu mierea, greu de păpat până și de grupele mari… > Apoi, în ce mă privește, vorba aia: Mănânc, deci slăbesc ! Apropo de crăpelniță, îmi plăcu de tot să aflu (via Pleșu, rubicondul sprâncenat) o dietă din popor (poporul fritzesc) care face toate paralele. Uite-o: La sfârșitul unui film documentar, un paisan cretan de 92 de ani dezvăluie, laconic, secretul longevității sale: Nu mănânc decât trei lucruri: berbec, brânză și rachiu. / Și cu vegetalele cum rămâne? / Alea sunt pentru capre… Hi, hii…Al ’reacu hodorog! > Cum că Fabrica de păpuși Arădeanca și-a propus, pt. anul ce va să vie, să lanseze pe piață o Barbie mioritică, o păpușă gonflabilă din alea pe post de înlocuitori de …organe intime! Hîî…Și că va fi executată dupe chipul & asemănarea Lenuței Udrea. De ce nu!? De-atunci, până pe-atuncilea, cum mi ți-s cam solitaire, șed ș-aștept. Chit că, de la aflarea veștii, începui să am treabă cu…moșu Ene pe la gene. Da’ nu-i nimic! N-am somn, am să cânt la fluier. Pe bune! Nu șuguiesc defel! Cercetașii helvetzi ai domeniului au depistat că, exersând mușchii grumajilor, vei răsufla mai ușor și vei durmi mai bine. Așa mi-a picat și fisa, euro! D’aia virtuozul Zamă Leo… doarme f. b. cu-atâta amar de instrumente la cap…(d. b.)
După sezonul de inundații, vai, și lansarea leului mai greu, alt eveniment paște mioriticul: popușoiul fiert! Eu cel puțin mă dau în limbă, dupe. Și tot așa…la nucile păpate cu cuțitu’, că până s-or face ele, pe la Ziua Crucii, 14 Răpciune, mai e. Astea mi se par cele mai tari evenimente ale omului până-până la… sâmburii de bostan, wow!, genocid și acolo. Acolo este țara mea. Și neamu’ miau. Și eu îmi apăr sărăcia, și nevoile…Și rudele…
Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!


























Comentarii