Probajele

Ziua de 6 august (când biserica ortodoxă prăznuiește Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos) este consemnată în calendarul popular sub denumiri ce aparțin principiului analogiei mitologice: Probaje, Probojeni, Probojenia, Obrejenia ș.a., aspect ce dovedește că analogia dintre evoluția fenomenelor terestre cu anumite evenimente biblice era o constantă în societatea tradițională.

 

Astfel că Schimbarea la Față a lui Iisus a căpătat în timp, pentru cultura populară, semnificații aparte, ziua de 6 august fiind asociată cu debutul unor transformări din configurația naturii înconjurătoare, proces îndelung și profund observat și studiat de oameni. În trecut se zicea că din această zi frunzele copacilor încep să se îngălbenească, adică se probozeau, vara începând deja să-și ,,încheie socotelile”, predând toamnei destinele viitoare conform unei înțelegeri repetabile. La sate se credea că era bine ca fiecare să se comporte frumos cu semenii săi, copiii să fie ascultători, pentru ca ni-meni ,,să nu fie probozit”, adică certat, și pentru ca în restul anului să nu fie ocărât. În Bucovina, oamenii certați căutau să se împace în preajma acestei zile, de teamă ca după această sărbătoare să nu rămână vrăjmași. Multă lume evita să mănânce mere, pere sau prune până la această dată, sărbătoarea oferind dezlegare din plin pentru consumul acestor fructe. Fructele (mere, pere, prune și struguri) se duceau la biserică pentru a fi sfințite, apoi se dădeau de pomană de sufletul morților (Moșii de Probaje), local se ducea la biserică și mutul de fructe pentru a fi sfințit și acest produs natural. Chiar dacă în postul Sânteimariei Mari era interdicție și pentru pește și untdelemn, la Probaje consumul lor era permis prin dezlegare. În universul satelor bucovinene, la 6 august exista obiceiul să se mai ,,tundă” sau să se ,,reteze” fagurii din stupi (știubeie). Această operație presupunea un cadru ritualic aparte, prisăcarii chemau să participe la eveniment multă lume (vecini, rude, prieteni), întreaga asistență fiind servită cu faguri cu miere și cu țuică îndulcită cu acest produs. Tot în ziua de Probaje erau recoltate după practici bine învățate și anumite plante medicinale (avrămeasa, împărăteasa, leușteanul, usturoiul), plante cu o mare căutare în medicina empirică. Încărcătura specială a acestei zile era transmisă și unor plante sau fructe; fiecare căuta să rupă câte o crenguță cu câte 7 prune și câte una de alun, pe care apoi le puneau la păstrare în locuri tăinuite, pentru întrebuințările medicale viitoare. În acest moment, un rol aparte, uneori chiar hotărâtor pentru fixarea reperelor calendaristice, îl aveau reptilele sau păsările. Comportamentul berzelor era de mare importanță: dacă aceste păsări începeau să se adune în cârduri și plecau imediat, era semn că iarna va veni devreme, acest anotimp fiind prognozat ca friguros și de mai lungă durată decât de obicei, iar dacă berzele se roteau câteva zile, se zicea că iarna va veni ceva mai târziu, toamna fiind astfel mai lungă. Odată cu trecerea acestei sărbători, calendarul popular înregistra un fel de ,,coacere” a timpului aspect ce presu-punea îndeplinirea unor noi destine agrar-pastorale, practicile ritualice însoțind mai departe omul în contextul credințelor din satele de altădată.