Avanti ragazzi !

Scopul scuză mijloacele. Chiar dacă am băgat “autobuzul” în poartă, avem un punct care ne pune în fața Italiei. Vom tremura vineri. Vom avea în față o campioană mondială rănită și flămândă de 3 puncte. Ultimele trei partide jucate contra Italiei au fost pierdute apărându-ne. Ne-au bătut de fiecare dată fără drept de apel, lăsându-ne acel gust amar, că putem să jucăm cu ei toată ziua și tot nu le dăm gol. O parte dintre tricolori spun că tactica din meciul cu Franța trebuie repetată și cu italienii. Sinucidere curată.

 

Toată Europa vede în România echipa pe care Italia trebuie să o învingă pentru a păstra șanse de calificare în sferturile de finală. Încă o favorită în fața noastră. După România-Franța putem spune clar că naționala nu mai are acea spontaneitate cu care ne obișnuia la turneele finale din 1994 sau 2000, în schimb a dispărut anarhia. Fiecare jucător știe care îi este rolul. Până și Mutu a avut sarcini trasate de Pițurcă. Dar Mutu vrea mingi. Vrea să joace. N-a venit el la Euro, din postura celui mai bun jucător străin din Italia, doar să interpreteze sarcini defensive. Și pe lângă mingi, ar mai avea nevoie de coechipieri care să joace fotbal. Poate de Dică. Mi-a plăcut cum i-am stors de vlagă pe francezi. În teren am avut o echipă mai mult distrugătoare decât creativă. Și naționala a distrus aproape orice atac francez departe de poarta lui Lobonț. Am compensat prin devotament, diferența de clasă dintre noi și francezi. Bănel Nicoliță a arătat încă o dată, principalul motiv pentru care Pițurcă încă mai crede în el. 12 km a alergat Bănel în timpul meciului cu Franța. Până acum este cel mai harnic jucător de la Euro. Nicoliță a făcut ce știa mai bine: a alergat, s-a sacrificat și a fost peste tot pe teren. Contra a arătat de ce Ogăraru a rămas la Amsterdam. Goian și Tamaș au rezistat presiunii de final a francezilor. Raț nu s-a văzut, dar nici nu a greșit. În tripleta Chivu-Cociș-Radoi, am găsit resurse de a tăia elanul francezilor încă din fașă, iar Daniel Niculae s-a dovedit o alegere inspirată în condițiile în care obiectivul principal a fost să nu pierdem. Am jucat un fotbal de cel mai înalt nivel, dar fără minge. Nu am făcut spectacol, dar am încurcat vicecampiona mondială. Și încă ceva. La fel au început și grecii acu patru ani…