Schimbările climatice ne amenință !

Anul acesta, Ziua Mondială a Mediului s-a desfășurat sub deviza ,,Atenție la emisiile de bioxid de carbon – un aer mai curat pentru fiecare!”. La nivel planetar, în ce privește această substanță chimică, se remarcă o deteriorare evidentă a climei, vorbindu-se tot mai mult despre efectul de seră, despre reducerea stratului de ozon sau despre încălzirea globală. Toate aceste perturbații în echilibrul atmosferic au urmări catastrofale asupra naturii și, implicit, asupra omului, conducând la o creștere a frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, la modificări majore ale caracteristicilor anotimpurilor și chiar la reducerea perioadei unora dintre acestea, toate punând în pericol sursele de hrană și sănătatea populației. De asemenea, pe lângă fenomenele meteo extreme, se întrevede, deja, o posibilă criză energetică globală, care ar putea afecta toate sectoarele vieții economice și sociale. Conform statisticilor mondiale, gazele cu efect de seră incriminate în acest fenomen al încălzirii globale provin în cea mai mare parte din sectorul energetic, pe locul următor situându-se emisiile provenite din domeniul transportului.

 

Acumularea gazelor cu efect de seră se poate constata și în județul Suceava. Schimbările sunt relevante mai ales prin evoluția temperaturilor medii anuale. Conform măsurătorilor efectuate de Stația meteo Suceava, dacă în perioada 1901-1990 media multianuală a temperaturilor înregistrate a fost de 7,4 grade Celsius, media pe ultimul deceniu a crescut la 8,2 grade Celsius. Cel mai important gaz cu efect de seră emis în atmosferă din procese naturale, cât și din activități antropice, este dioxidul de carbon. Cu aporturi mai mici se remarcă metanul, protoxidul de azot, hidrofluorocarburile, perfluorocarburile și hexafluorura de sulf. Potrivit anuarului de mediu, în 2007, din sectorul energetic, în atmosfera județului au ajuns circa 612.000 de tone de gaze cu efect de seră exprimate în echivalent dioxid de carbon, mai mult cu 12.000 de tone față de anul anterior. Principalele activități vinovate de respectivele emisii sunt cele de producere a energiei termice și electrice, procesele tehnologice de fabricare a celulozei și hârtiei, distribuția gazului natural, epurarea apelor menajere și industriale și creșterea animalelor. Cea mai importantă sursă de gaze cu efect de seră din județ este Termica Suceava, care prin utilizarea în urma retehnologizării huilei, combustibil cu putere calorică superioară lignitului, a emis în atmosferă cantități sporite de dioxid de carbon. Efectul de seră este responsabil de dereglări climatice și de fenomene meteorologice cu urmări deosebit de grave. Vasile Oșean, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului, spune că măsurile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră vizează, în primul rând, modificarea tehnologiilor de producție, prin promovarea eficienței energetice și a sistemelor de cogenerare a energiei; utilizarea mai intensă a surselor de energie regenerabile; introducerea unor modele durabile de transport etc. „De importanță majoră sunt și măsurile cu caracter netehnologic, respectiv de educare, conștientizare și participarea publicului la deciziile de mediu”, a precizat dl Oșean. Clima nu mai este temperat continentală, așa cum era odată Efectul de seră este responsabil de dereglări climatice și de fenomene meteorologice cu urmări deosebit de grave. După cum ne-a precizat Ioan Ungureanu, directorul Sistemului pentru Gospodărirea Apelor, acestea nu au ocolit județul Suceava. „Sigur că dezvoltarea industrială a dus la perturbarea climei. Este evidentă apariția fenomenelor extreme, de genul secetă – inundații catastrofale, relevante fiind și ploile torențiale din ultima perioadă. Clima nu mai este temperat continentală, așa cum era odată, iar factorul principal al dereglării este cel uman”, a relevat Ungureanu. Specialiștii Facultății de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” susțin că dereglările sunt cauzate de poluare sau de activitățile neraționale ale omului, cum ar fi defrișările masive de păduri. Acestea au o importanță locală, iar în puține cazuri capătă proporții regionale. Interlocutorii noștii relevă că, în ultimii 10.000 de ani, pe teritoriul României au avut loc 7-8 modificări semnificative ale climei, acestea însemnând variații ale cantităților minime, cât și ale regimului precipitațiilor. Acestea se reflectă și în comportamentul apelor curgătoare, prin viituri și debite mari, cauzatoare de distrugeri. În prezent, fenomenele respective ies cu pregnanță în evidență, întrucât așezările de pe malul apelor s-au înmulțit. Multe dintre ele sunt amplasate în albia minoră a cursurilor râurilor și pâraielor, fapt deosebit de periculos. Printre factorii care favorizează modificările de climă se numără erupțiile ciclice solare, creșterea procentului de dioxid de carbon din atmosferă și intensificarea efectului de seră. Specialiștii suceveni relevă că, local și temporar, pot fi înregistrate, din cauza poluării, concentrații mai mari de dioxid de carbon. Mișcărilor generale atmosferice produc amestecarea gazelor poluante, aceasta generând manifestări extreme. Astfel, în 1982, în județul Suceava, pe valea pârâului Râșca, a fost consemnată o tornadă, fenomen aproape de neconceput pentru țara noastră. Cele văzute la fața locului și povestite de către localnici au fost pe măsura faimei violentelor mișcări atmosferice, respectiv arbori retezați de la jumătate și împrăștiați pe mai multe sute de metri. Din declarațiile martorilor, o bătrână și un copil din Râșca, alți doi minori care se deplasau împreună, precum și cantități impresionante de apă și pietriș din pârâul apropiat, au fost ridicate în văzduh și purtate prin aer pe mari distanțe. Mai aproape, în 2005, la Arbore puhoaiele au înecat 11 oameni și au distrus peste 50 de case. Potențialii agresori ai stratului de ozon sunt monitorizați strict Șeful Serviciului ”Implementare politici de mediu” al APM, Iluță Cocriș, spune că poluarea locală nu are nicio influență asupra stratului de ozon. Mai ales că, potrivit directivelor europene și negocierilor cu UE la Capitolul 22 „Mediu”, au fost luate măsuri de anihilare a factorilor favorizatori. Acestea au fost orientate înspre zona compușilor volatili, precum vopsitorii, impregnatul traverselor, industria mobilei și industria încălțămintei. Pe de altă parte, au fost vizate depozitul de benzină de la Argestru, stațiile de carburanți și cisternele de transport. Acestea din urmă au fost dotate cu instalații de recuperare a vaporilor, care sunt utilizate în procesul de încărcare-descărcare sau tranzitare. În cazul instalațiilor frigorifice, arată dl Cocriș, deja sunt folosiți agenți de răcire ecologici, în timp ce freonii vechi sunt recuperați de agenții economici specializați sau care prestează servicii de reparare. Stratul de ozon este o zonă a atmosferei, situată între 20 și 30 km, deasupra Pământului. „Ozonul rău” se formează în straturile joase ale atmosferei și duce la poluare de tip fotochimic. Producerea și distrugerea ozonului are loc în zona tropicală, în care este cea mai mare cantitate de radiații ultraviolete. Fenomenul epuizării stratului de ozon poate avea ca efect scăderea eficacității sistemului imunitar, cu apariția infecțiilor, a cancerului de piele, a cataractelor și orbirii, precum și arsuri în zonele expuse la soare. Dacă utilizarea chimicalelor se va face rațional, în condițiile impuse de Protocolul de la Montreal, oamenii de știință susțin că stratul de ozon se va reface complet până în anul 2050.