La fel ca ieri…

În Suceava nu există blocaje de trafic. Străzile sunt largi și curate, iar gropile sunt de mult istorie, datorită curajosului program de reabilitare inițiat de administrația locală. O dată la patru ani, Suceava este un oraș în care mașinile circulă ordonat și numai pe unda verde pe care o prind dintr-un capăt în altul al urbei, indiferent în ce direcție ar merge și oricâte viraje la stânga sau la dreapta ar face pe traseu. Prin centru se circulă pe patru benzi largi și bine luminate. Nu e colț de oraș în care să nu poți ajunge pe pistele de bicicletă amenajate recent, care nu sunt blocate de mașini parcate la înghesuială. Datorită investițiilor atrase spre Suceava de către cei pe care merită să îi votăm, salariile sunt printre cele mai mari din țară, dar prețurile apartamentelor sunt la îndemâna oricărei familii cu venituri medii, iar chiriile sunt foarte mici.

 

Noul stadion strălucește falnic chiar și când nocturna este stinsă, așteptându-i pe suceveni la un nou recital al Cetății, în Liga I. Sala Poliva-lentă este gata să organizeze peste câteva zile un meci din sferturile de finală ale Cupei Challenge. Pe râul Suceava nu mai curge apă, ci doar lapte și miere, ori câte ori un politician deschide gura și rostește formule magice care încep cu “dacă” și se termină cu explicații despre ce trebuie să facem noi pentru ei, îna-inte să poată ei să își facă treaba la care se pricep atât de bine. Upss! Sună ceasul. Mă trezesc brusc. Parcă am avut un vis ciudat. Păcat că nu-mi amintesc nimic. Deschid televizorul și la unul dintre posturile locale aflu despre o anume “crăiasă”. Îmi amintesc și de vis, dar mă uit pe geam și totul e… la fel ca ieri! În visul meu nu era nicio “crăiasă”, dar era așa cum ne vor spune ei că va fi!