Și la Slătioara

Proiectul de ecologizare a parcărilor din preajma unor mănăstiri, multe dintre ele monumente istorice, cu valoare deosebită pentru patrimoniul național și universal, constituie un act de respect față de sfintele locașuri și, de ce nu?, față de creștinii ortodocși din județ. Era de neînchipuit, înjositor și greu de suportat, când la vestita mănăstire Putna sau la altele, la fel de importante, venea un autocar cu turiști străini, iar la coborâre lor în parcarea din apropiere, întrebând de o toaletă, li se arăta un closet ordinar, în care îți era greață să intri.

 

Despre parcarea ca atare, nu mai vorbim. Domnul Constantin Rabiniuc, arhitectul-șef al județului, ne spunea că, din acest punct de vedere, al toaletelor și parcărilor de la mănăstiri, mulți turiști străini ne comparau cu diverse state africane. Era ceva degradant. Situația a trenat mai mulți ani și nu mai putea fi amânată, mai ales că și acest lucru ținea de imaginea județului, a Bucovinei și a țării în general. Consiliul Județean, președintele acestuia, dl Gavril Mîrza, a tratat cu toată seriozitatea aceste lucruri, așa ajungându-se la Proiectul de care aminteam și care, acum, prinde viață. În prezentul ar-ticol vrem însă să subliniem un alt aspect. Faptul că la ni-velul Consiliului Județean Su-ceava și al celor care au pus și pun în practică prevederile planului de ecologizare a par-cărilor de care vorbeam nu s-a făcut vreo discriminare. Iată la ce ne referim în acest sens. Pe raza județului nostru, există credincioși creștin-ortodocși care păstrează ve-chiul calendar, iulian, pe care l-au ținut și străbunicii noștri, până în 1924, când o bună par-te a lumii a adoptat calendarul gregorian. La Slătioara-Râșca, există o mănăstire mai veche și o frumoasă catedrală în fază finală de construcție, pe stil vechi, aici fiind și sediul Mi-tropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Ca și la multe alte sfinte locașuri de cult din județ, anual, la Slă-tioara vin mii și mii de oame-ni, iar la anumite sărbători so-sesc musafiri din Grecia, Fran-ța, S.U.A., Italia, Austria, Bulgaria etc. Pe la Slătioara și-au purtat pașii, mai ales înaintea alegerilor, numeroși politici-eni, șefi de partide politice, guvernanți sau diverse alte personalități de seamă de la vârful unor instituții naționa-le. Foarte mulți dintre cei ce aspirau la postul de senator, deputat sau ministru au tre-cut, în timpul campaniilor electorale și pe la Slătioara. Din nefericire, sau mai bine zis din păcate, marea lor ma-joritate, văzând cum arată o porțiune din drumul spre a-ceastă așezare (e vorba de vreo 7 km), au promis marea cu sa-rea, iar atunci când au ajuns în fotolii confortabile, chiar în divanul țării, au uitat de pro-misiunile făcute. Nu la fel a judecat lucrurile și președin-tele Gavril Mîrza. Cunoscând situația concretă, ascultându-i pe cei ce i-au băut la ușă să-i ceară ajutorul, străbătând el însuși zona, știind bine că imaginea județului pentru mulți străini este dată și de acest colț de țară, domnia sa a fost de acord ca la Mănăstirea Slătioara să fie amenajată o platformă modernă pentru parcarea autoturismelor, o platformă pentru deșeuri me-najere și un grup sanitar, con-struit după toate normele eu-ropene: cu încălzire centrală, cu apă caldă și rece, cu dever-sare într-o stație de epurare, așa cum se face și la alte mă-năstiri din județ. Totodată, 1200 metri de drum degradat ce duce la catedrală și mănăs-tire va fi asfaltat. „E o mare realizare, o investiție impor-tantă și deosebit de necesară, pentru care mulțumim, și pe această cale, autorităților ju-dețene, respectiv domnului președinte Gavril Mîrza. Ne bucură faptul că, în sfârșit, cineva s-a gândit și la noi, mai ales că, aici, la sfânta mănăs-tire, vin mii de oameni, inclu-siv cetățeni străini”, a ținut să precizeze P.S. episcop vicar Sofronie, cel care, pe lângă al-tele, se îngrijește și de proble-mele administrative ale mă-năstirii Slătioara, unde viețu-iesc circa 80 de călugări. La Pătrăuți, Probota, Suce-vița, Moldovița, Voroneț, Mă-năstirea Humorului, Drago-mirna etc. se află în derulare sau finalizare proiecte asemă-nătoare. Lucrări utile și bine-venite, care vor spori, într-un fel, strălucirea acestor monu-mente istorice de o valoare inestimabilă.