„Bucovina nu a avut vreme să fie macerată de malaxorul care destramă eroi și tradiții”

Interviu cu domnul DORIN POPESCU, consilier diplomatic la Consulatul General al României la CernăuțiM

– Domnule Dorin Popescu, înainte de a trece la subiect, am dori să vă prezentați cititorilor. – Sunt un umanist prin vocație și anvergură și un diplomat prin conjunctură și destin. Am absolvit Facultatea de Litere a Universității „Ovidius” din Constanța, sunt doctorand în științe umaniste la Universitatea din București, cu lucrarea „Discurs literar și discurs filosofic la Constantin NOICA”. Am primit numeroase premii literare naționale pentru eseu și critică literară, mai ales în zona Moldovei, unde s-a produs, în urmă cu câțiva ani, omologarea mea literară și culturală. Am publicat, în presa culturală românească, zeci de eseuri culturale și articole de opinie; sunt, structural, eseist și estet – tot ce ating se preface în eseu. Iu-besc ideile frumoase, sunt îndrăgostit până peste cap de „discursul subțire” și de rafi-namentul și șarmul oamenilor de cultură autentici. Sunt, poate, iertată-mi fie mândria, un mic antrenor spiritual, de stirpe socratică, unul din cei de care va fi vorbind odinioară Noica însuși. Am avut, la rându-mi, printr-un repetat noroc, antrenori culturali de excepție – Mama, Învățătoarea, Profesorul de Limbă Română, cercul de prieteni exigenți în ale culturii de la Constanța etc. Lor le datorez tot ceea ce sunt.

 

– Transferarea de la Moscova, una dintre cele mai mari metropole din lume, la Cernăuți, oraș, deși cu un frumos renume, totuși, provincial, nu v-a afectat într-un fel sau altul? Or, vrem sau nu, trebuie să recunoaștem, un centru re-gional nu întrunește posibilitățile unei capitale de țară în satisfacerea, să zicem, a intereselor culturale ale unui intelectual… – Am ales Cernăuțiul pen-tru că aici pulsează aorta cul-turală a României. Omul de cultură din mine are nevoie să fie înconjurat de oameni fru-moși moral și cu idei, bătăioși și răzbătători, profunzi până la nerv, cu osatură morală ne-amputată. Știu din familie (o familie de umaniști: Mama, plecată din această lume, a fost învățătoare, Tatăl – profe-sor de Istorie, fratele mai ma-re este profesor de Istorie, iar prâslea – jurnalist în Bucu-rești), din lungile noastre trân-te casnice de idei, că în Buco-vina trăiesc încă oameni de cul-tură cu inimă și rațiune, mo-rali și rezistenți, frumoși și neînvinși în spirit. Am vitală nevoie să știu că aceștia exis-tă. Toate celelalte „nevoi cul-turale” din mine se atrofiază, nu am nevoie de metropole fără ferment, fără idei, fără para inimii, fără căldură. Aici, în Bucovina, mă simt acasă, parte a limbii române, parte a culturii, parte a unui fel româ-nesc de a fi în lume. Omul cultural din mine are nevoie să se simtă fidel părții de cer sub care a trăit. Aici, în Bucovina, am partea mea de cer. Nu o aveam la Moscova. Aș da ori-când orice Arcadie din lume pentru sentimentul tonic de a fi, în spirit și în cultură, Aca-să. Nu îmi lipsesc zarva lumii, respirația de amplitudine a metropolei moscovite – mă odihnesc în cele dragi ce țin de bucuria de a fi acasă. – Fiind, după câte ne-am dat seama, o fire foarte comu-nicativă, se pare că la Cernă-uți ați găsit repede un anturaj prielnic. Implicarea dumnea-voastră în organizarea și des-fășurarea diverselor manifes-tări culturale, artistice, litera-re ale etnicilor români este benefică. – Sunt multe proiecte de care are nevoie spațiul cultural bucovinean pentru a-și împlini promisiunea proprie de des-tin. Am avut norocul de a fi „vizibil”, de a fi în lume și de aici o serie de propuneri și po-sibilități de a sprijini, cu mo-destia și discreția spiritelor tari, parte din proiectele cul-turale ale urbei. Consulatul nostru are vocația de a fi un prieten cultural și moral al regiunii, un consilier moral, logistic și cultural al proiec-telor europene de aici. În ceea ce mă privește, există unele proiecte deja de amplitudine de care mă simt atașat și pe care aș vrea să le încep frumos, pentru a le lăsa moștenire, când va fi cazul, unora mai no-rocoși sau mai tineri: Cursul universitar opțional de „Artă a Comunicării”, pe care îl susțin la Catedra de Filologie Română și Clasică a Univer-sității Naționale „Iurii Fedko-vici”, la invitația conducerii Catedrei, activizarea partici-pării instituțiilor din România la proiectele de transfron-taliere care implică regiunea Cernăuți, mai ales pe dimen-siunea culturală a acestora, crearea unui club cultural al tinerilor în regiunea Cernăuți, mai ales cu participarea celor care au studii efectuate în Ro-mânia, consilierea culturală a asociațiilor de etnici români din regiune, în cazul în care liderii acestora vor socoti că au nevoie de un astfel de prie-ten cultural etc. – Ce înseamnă pentru dumneavoastră, domnule Do-rin Popescu, Bucovina? V-am auzit de mai multe ori vorbind în fața studenților, elevilor, profesorilor și am fost fascinat de aprecierile, fără să exage-răm, date culturii, literaturii, tradițiilor bucovinene. – Bucovina este, pentru mine, un spațiu cultural tânăr și nealterat, un spațiu cu voca-ție culturală europeană, o pro-misiune de excelență a culturii române. Sunt, în România, spații culturale care au obosit. Care nu mai pot aduce nimic nou în cultură, care respiră numai prin nările trecutului. Bucovina poate aduce, la masa culturii române, anvergura și excelența unui spațiu care, din destin periferic, și-a păstrat aerul tonic al tinereții cultu-rale. Bucovina nu a avut vre-me să fie macerată de mala-xorul care destramă eroi și tradiții. Aici, cultura română respiră tânăr și liber, fără inhibiții, fără „eroi civiliza-tori”, fără „modele” culturale autoritariste. Voi, oamenii de cultură din nordul Bucovinei, aveți șansa de a vă exprima plenar în câmpul cultural ro-mânesc, de a nu vă lăsa devo-rați de tentațiile postmoderne nihiliste, de a refuza cârja unor rețete culturale prefabricate, de a reinventa cultura română dintr-un spațiu nealterat de mime, de bâlbe culturale, de eșecuri și de tipare. Voi sunteți promisiunea de tinerețe a cul-turii române, șansa acesteia de a rămâne fecundă când tot restul culturii române „de din-colo” obosește și îmbătrâneș-te, intră în crepuscul. În plus, locuiți un mediu multietnic care împrumută fizionomiei culturilor naționale aerul sigur al probei întâlnirii cu Celălalt. Puteți aduce în cultura română experiența culturală rarisimă de a fi trăit în preajma marii culturi slave și deopotrivă în plină matrice culturală est-europeană. – De-a lungul istoriei, buco-vinenii, mai ales cei din par-tea de nord, au trebuie să lupte pentru identitatea națională, dreptul la școală, biserică în limba română. Pentru aceas-ta, s-au unit în societăți, aso-ciații, organizații național-culturale. Această problemă este la ordinea zilei și astăzi. Avem societăți și organizații și acum, poate chiar prea mul-te, dar eficacitatea activității lor este departe de scopurile scontate… – Spre deosebire de dum-neavoastră, eu am multe motive să fiu mândru de felul în care românii din Cernăuți și-au păstrat nealterată matricea spirituală a spațiului din care provin și a cărui parte necon-tenit rămân. Sunt în mod repe-tat mândru și chiar flatat de felul în care românii din Buco-vina au rămas fideli ființei lor etnice și culturale, fără a fi mai puțin cetățeni ai statului în care s-au născut sau au ales să trăiască. Vreau să vă spun în mod deschis că, în România, elita intelectuală și culturală vă prețuiește și vă apreciază fără rezerve pentru serviciile culturale aduse ideii de român în lume. Sunteți, o spun fără înconjur (sunt prea bătrân pentru a vă mai flata!), cei mai frumoși români din lume. Fru-moși în modul de a fi, în mo-dul de a rămâne fideli matricei noastre spirituale, în modul în care ați apărat limba română și valorile culturale românești și europene. Orice națiune din lume ar fi onorată să aibă parte de iubirea pe care o purtați pentru tot ceea ce vă este specific. Din această perspectivă optimistă, grijile și neajun-surile de a nu fi făcut încă tot ceea ce vă veți fi propus par simple fleacuri. Credem și noi că sunt, în Bucovina, prea multe nume ale aceleiași idei. Credem și noi că Bucovina are nevoie de o construcție cultu-rală românească solidară, care să împlinească destinul euro-pean al regiunii Cernăuți. O co-munitate românească puter-nică, unită este o premisă a u-nei Bucovine europene profun-de și, din această perspectivă, menținerea și promovarea unei comunități etnice puternice românești în Bucovina este un atribut esențial al vocației eu-ropene a Ucrainei înseși… – La recentul Salon inter-național de carte de la Cernă-uți, organizat în mare cu spri-jinul României, ați venit cu un întreg pachet de păreri, ca-re ne-ar putea ajuta în păstra-rea și afirmarea identității naționale. Vă rugăm, punc-tați-le pentru cititorii noștri. – Am construit atunci un „Decalog” al comunității ro-mânești din Bucovina, bazat pe respectarea unor principii solide de construcție cultu-rală. În principiu, acest Deca-log îi privește pe oamenii de cultură, întrucât tot pe umerii acestora stă povara de a răs-punde de destinul întregii co-munități etnice românești de aici. Credeam atunci și cred că spațiul cultural bucovinean are profundă nevoie de ins-tituții, de omologare culturală din România și de unitate. Are nevoie de instituții, pentru că viitorul este unul al proiec-telor de echipă, are nevoie de omologare pentru că este par-te a unei culturi naționale pe-rene și are nevoie de unitate pentru că nimic din ceea ce este comun nu poate fi sortit destrămării. Sugerez eu că, pentru un viitor de ampli-tudine al românilor bucovi-neni, oamenii de cultură de aici ar putea să pună în prac-tică proiecte culturale pre-cum: participarea sistemică la proiectele culturale din Ro-mânia, promovarea, în nordul Bucovinei, a ideii europene, crearea unor produse cultu-rale epurate de orice ideologie sau partizanat, cultivarea ape-titului pentru profesionalism și excelență, străduința pentru exemplaritate, pariul pe ge-nerația tânără, respectul pen-tru Celălalt și pentru felul specific de a fi în lume al acestuia, derularea unor proiecte insti-tuționale, cultivarea gustului pentru a fi în lume în forme colective și a gustului pentru individualitate culturală exemplară. Cred că puțină străduință a oamenilor de cul-tură din Bucovina în a pune în aplicare un Decalog cultural de genul celui de mai sus ar aduce foloase de negândit efortului sisific al tuturor de a face din Bucovina un tărâm miraculos pentru un fel de a fi al Europei culturale în estul încă sănătos cultural al acesteia. – În încheiere, vă dorim dumneavoastră, domnule Do-rin Popescu, și întregii mi-siuni consulare românești la Cernăuți, o colaborare cât mai strânsă cu toți acei nord-buco-vineni în pieptul cărora bate inimă de român. – Vă mulțumesc și eu, din inimă. Vă asigur că toți ro-mânii bucovineni cu dragoste de carte și de cultură pot găsi în mine un prieten cultural altruist, deschis și disponibil pentru tot ceea ce ține de ro-mânesc și de europenitate. – Vă mulțumim. A consemnat ION CREȚU (Cernăuți)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: