70 de ani de la un triplu eveniment cultural câmpulungean

Pe 7 noiembrie se împlinesc 7 decenii de la o zi memorabilă, unică în istoria municipiului Câmpulung Moldovenesc, zi în care au fost inaugurate și sfințite trei instituții culturale din localitate – două școli și biblioteca. Despre evenimentul de atunci, profesorul câmpulungean Gavril Lehaci, pasionat cercetător al istoriei culturale locale și al presei vremii, ne-a povestit: „După cum consemnează ziarul local săptămânal independent «Glasul muntelui» în ediția sa de atunci, «într-o atmosferă de înfrățire și iubire a avut loc în ziua de 7 noiembrie 1937 sfințirea școalelor primare din Capu-Satului și Sâhla precum și inaugurarea bibliotecii județului Câmpulung».

 

Sfințirea celor două școli s-a făcut în prezența unei mulțimi de oameni din localitate și a unor oaspeți. Dintre participanți s-au remarcat următorii: prefectul județului Câmpulung Moldovenesc Constantin Leontieș cu soția, primarul orașului Câmpulung, doctor Danileanu cu soția, asistentul universitar din Cernăuți, avocat Florin Doroftei, Nicolae Balan, fost primar al orașului. Serviciul divin a fost oficiat de un im-pozant sobor format din preoții Ignătescu, Fărtăiș, doctor Păsăilă, Țugui, Agapi și Las-tiuca. Răspunsurile au fost date de corul Societății muzicale «Răsunetul Carpaților» condus de Alexandru Stipor, comisar de poliție din localitate. La toate aceste trei mani-festări culturale a luat cuvântul Constantin Leontieș, prefectul de atunci al județului Câm-pulung. Acesta a mulțumit locuitorilor orașului precum și personalităților care s-au implicat la ridicarea acestor edificii. Inaugurarea biblio-tecii publice a județului Câmpulung s-a datorat atunci unui comitet de inițiativă, avându-l în frunte pe Constan-tin Leontieș și formată din dr. Bilețchi, părintele dr. Păsăilă, profesorul George Voevidca și directorul Gheorghe Popescu. Biblioteca avea pe atunci un număr de circa 6000 de volume. Festivitățile s-au înche-iat cu o masă comună care a avut loc în saloanele restau-rantului Schieber «Comunal». Aici prefectul Constantin Le-ontieș a toastat pentru sănă-tatea locuitorilor orașului și a tuturor celor care s-au impli-cat în ridicarea acestor edificii de cultură”. După șapte decenii, spre du-rerea oamenilor de cultură din localitate, cele trei instituții au progresat mai puțin decât ar fi fost de așteptat și se con-fruntă cu probleme administrative ce le înnegurează acti-vitatea. Școala din cartierul Sâhla, numită acum „Theodor Darie”, după numele unuia dintre directorii săi, este ade-sea amenințată de spectrul desființării, din cauza nu-mărului prea mic de elevi, iar dotările sanitare sunt departe de regulile europene, chiar dacă se fac mari eforturi mari pentru ca bătrâna școală să fie curată și îngrijită permanent. Școala din Capu-Satului de odinioară se numește astăzi „George Voevidca”, înglobea-ză și o grădiniță și are și ea ne-voie acută de dotări care să îm-bunătățească pentru micuți confortul zilnic. Municipali-tatea a realizat proiecte pentru modernizarea mai multor școli din localitate, inclusiv a acestora, dar este nevoie de timp și de bani pentru a fi puse în practică. Biblioteca județeană nu mai are vechiul statut, pentru că nici Câmpulungul nu mai este reședință de județ. Prof. Silviu Ciulei, directorul bi-bliotecii, ne-a spus că istoria acesteia este, de fapt, mult mai veche, iar în 1937 a avut loc o inaugurare oficială a unei reuniri de nuclee mici într-o bibliotecă de amploare. „Pri-mul nucleu a apărut încă din 1851, când episcopul Buco-vinei făcea apel la preoțime și la oamenii cu stare să doneze carte sau bani pentru procu-rarea ei. De fapt, fostul impe-riu austro-ungar a folosit ide-ea unor biblioteci pentru a în-cerca să atragă tinerii români de partea sa. A dat legea, dar nu și baza materială. Oamenii de suflet au donat ulterior carte. La 1891 erau trei nuclee culturale câmpulungene pe lângă care funcționau mici biblioteci. Potrivit unei dări de seamă a prefecturii Județului Câmpulung, aceste nuclee au fost reunite oficial încă din iunie 1936 într-o bibliotecă județeană, ce funcționa într-o școală. Această bibliotecă avea la înființare 4190 de cărți și în primul an avut numărul impresionant de 7023 de cititori”, spune directorul Ciulei. Deși e doar bibliotecă mu-nicipală astăzi, instituția continuă să existe, dar a fost chiar în acest an la un pas de a-și pierde sediul, ca urmare a unei retrocedări a imobilului. Con-siliul Local a făcut un efort financiar pentru răscumpărarea clădirii de la proprietar. Gradul avansat de degradare al clădirii și umezeala pun însă în pericol fondul de carte de 93 de mii de volume și sănătatea lucrătorilor, banii pentru noi achiziții de volume s-au împuținat, iar cititorii au devenit mai puțini în era televiziunilor și internetului. Biblioteca are nevoie de mari investiții. Directorul său spune că numai pentru ferestre i-ar trebui 600 de milioane de lei vechi și speră să obțină sprijinul din fonduri euro-pene. Din fericire, instituția primește donații de valoare de la publicul iubitor de cultură. Cea mai recentă astfel de do-nație este colecția personală a fostului conducător al Co-munității Evreiești câmpulungene, regretatul dr. Suhar Abramovici. Urmașii săi, as-tăzi definitiv stabiliți în Israel, au dăruit culturii locale 1600 de volume din această va-loroasă colecție.