Caricaturiști de marcă la Gura Humorului

La Gura Humorului a fost organizat pentru prima dată, în cadrul Festivalului Național de Umor “Umor la… Gura Humorului”, Salonul Internațional de Caricatură. Participarea a fost numeroasă și, așa cum spunea Mihai Pînzaru-PIM, membru al juriului, „atunci când se realizează un salt calitativ, este o bucurie pentru noi toți, pentru că, prin prestigiul pe care l-au câștigat caricaturiștii români de-a lun-gul timpului, a fost posibilă realizarea primei ediții a acestui salon”.

 

La Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina au fost ex-puse 279 de lucrări aparținând a 122 de caricaturiști, dintre care 56 din străinătate – „numai din Antarctica și Africa nu au fost participanți”. Caricaturiștii suceveni recu-nosc că, la începutul ieșirii lor pe arena internațională, acum 30-40 de ani, școala iugoslavă le-a dat o mână de ajutor, iar după ea alte școli, Turcia, Po-lonia, Italia… Dar sârbii au fost „frații noștri”, spune PIM, ei fiind prezenți la Humor și având posibilitatea să vadă „un colț de rai” – Bucovina. Prin realizarea acestui salon s-a observat un lucru important: „caricatura română este foarte bine înscrisă în acest trend european, ca și celelalte sectoare ale artei. Sunt ten-dințe noi, dar există și conser-vatorisme, sunt maeștri care numai prin faptul că pot să prezinte expoziții personale care să bucure iubitorii de artă creează satisfacții estetice pentru public”, a mai adăugat Mihai Pînzaru-PIM. Președinte onorific al ju-riului a fost maestrul Ștefan Popa Popa’s, cel care a pre-zentat lucrări într-o expoziție personală la Sala Tisa, dar și în cadrul Salonului Interna-țional. Domnia sa a spus că importantă pentru această ediție este participarea de pe aproape toate continentele lumii, dar în primul rând fap-tul că sunt foarte mulți tineri și copii prezenți. „Putem vorbi de două genii, o fată de 9 ani din Bacău, Adina Ungureanu, și de Eduard-Sorin Manta din Medgidia, care lucrează cot la cot cu profesioniștii” – a spus Ștefan Popa Popa’s. Am aflat că de Adina se va ocupa însuși maestrul Popa’s, care este convins că tânăra va ajunge departe. „Aș dori ca toți caricaturiștii să ajungă la nivelul la care am ajuns eu. La cam toți regii, șefii de state, prim-miniștrii pe care i-am avut în față le-am făcut cari-caturi”, a spus maestrul. La Paris va apărea în cu-rând un album al lui Ștefan Po-pa Popa’s, făcut pe imitație de hârtie veche, cu multe casete, spații în care se introduc multe discuri, reviste vechi; discurile conțin interviurile marilor personalități. „Acest album, practic, va arăta cam unde este locul lui Popa’s în lume și-mi pare rău că nu apare într-o editură românească. Am făcut bulevarde și fac bulevarde la toată comuni-tatea europeană, în SUA, mă uit în spate și nu văd niciun președinte al României și niciun prim-ministru al României. Cu ușurință o să vedeți în expoziția mea fotografii care să ateste aceste întâlniri ale mele, am fost cel mai aproape de Premiul Nobel pentru Pace, deschizând o ex-poziție în salonul de la Oslo”, a spus Ștefan Popa Popa’s. Carmen Veronica Steiciuc, membru în juriului Festivalului internațional de grafica satirică și literatură umoristică “Umor la Gura Humorului”, ediția a XVII-a, 2007, secțiunea de literatură umo-ristică, spus că “juriul din acest an a pus accent pe promovarea valorii în literatura umoristică. Deși numărul participanților înscriși în concurs a fost sub așteptările organizatorilor (este vorba de doar 15 autori de pe tot cuprinsul țării, care au prezentat și epigramă, și proză umoristică), apreciem calitatea textelor prezentate, care, în an-samblu, au făcut ca această ediție să fie una bună din punct de vedere valoric. În materialele prezentate în concurs de Valentin Groza, din Tg. Jiu, câștigătorul premiului întâi, se regăsește acel rafinament inte-lectual, acea eleganță și subtilitate pe care epigrama trebuie să o aibă. Dar și ceilalți laureați au dovedit încă o dată că acest festival este și rămâne o emblemă a umorului în zo-na de spiritualitate românească.” Oaspeții din Serbia ai festi-valului – nume reprezentative ale graficii satirice din țara lor –, au fost Yugoslav Vlahoviæ, președintele Asociației Caricaturiștilor din Serbia, și rectorul Institutului de Arte Frumoase din Belgrad, Constantin Grosu, Nikola Otash, Nikola Kontandinovic și Jaksa Vlahoviæ. Este de apreciat faptul că festivalul a prezentat în expoziții doar lucrări originale, atât în „personale”, expozițiile oaspeților din Serbia, dar și în expoziția celor 122 de participanți în concurs.