Eminescu și Dumbrăvenii

Ziua de 15 iunie 2007 a însemnat pentru comuna Dumbrăveni un prilej de aleasă sărbătoare spirituală, legată de numele celui mai mare scriitor al românilor, Mihai Eminescu. Într-o atmosferă emoționantă, au fost dezvelite busturile lui Mihai Eminescu și al prințului Leon Ghika, fostul proprietar al moșiei din Dumbrăveni, prin osârdia căruia a fost ridicat și inaugurat, încă în iunie 1902, pri-mul bust al marelui poet, amplasat într-o așezare rurală.

 

De ce s-a întâmplat acest lucru, la începutul secolului al XX-lea, la Dumbrăveni se poate întreba multă lume, deși cunoscătorii biografiei emi-nesciene știu bine că această frumoasă comună așezată în-tre Suceava și Botoșani repre-zintă un reper luminos pentru familia Gheorghe și Raluca Eminovici, părinții poetului, și Ștefan Eminovici, fratele lui Gheorghe. Născut în anul 1812 în sa-tul Călineștii lui Cuparencu în familia dascălului Vasile Emi-novici, Gheorghe va urma cur-surile „școlii moldovenești din Suceava”, cu un anume „dascăl Ioniță”, după care va fi angajat ca „scriitoraș” pe moșia de la Costâna a baro-nului Ioan Cârste, care donase o parcelă de pământ dascălu-lui de la Călineștii lui Cupa-rencu. Prieten cu baronul de la Costâna, boierul Balș de la Dumbrăveni îl va aduce pe moșia sa pe tânărul Gheorghe Eminovici, mai întâi în calitate de „vătav”, pentru ca în 1835 acesta să ajungă „logofăt”, adică „administrator”al mo-șiei de la Dumbrăveni. Încre-derea de care se bucură Gheor-ghe Eminovici din partea boierului Balș sporește faima tânărului administrator, care îndrăznește să ceară mâna frumoasei Raluca, una dintre fiicele stolnicului Vasile Iu-rașcu din Joldeștii Botoșani-lor, căsătoria petrecându-se în anul 1840 la conacul de la Dumbrăveni al boierului Balș, unde va locui până în toamna anului 1852 familia Eminovici și unde se vor naște primii 6 (șase) frați și surori ai viito-rului poet: Șerban (1841), Ni-colae (1843), Iorgu (1844), Ru-xandra (1845), Ilie (1846), Maria (1848). Născut în 1850 la Botoșani (unde căminarul Gheorghe, rang cumpărat, în 1841, de la domnitorul Mihail Sturdza, a achiziționat o casă pe Calea Națională, 179), Mihai, al șaptelea copil al Ralucăi și al lui Gheorghe Eminovici, „a trăit câțiva ani ai copilăriei sale în căminul boieresc de la Dumbrăveni și s-a jucat cu fra-ții și surorile sale prin parcul din preajma castelului” (cf. Cincinat Pavelescu), de vreme ce familia Eminovici se mută la Ipotești abia în anul 1853. La Dumbrăveni se va sta-bili, după absolvirea aceleiași „școli moldovenești de la Su-ceava”, și fratele lui Gheorghe, Ștefan Eminovici, „mai căr-turar” decât acesta, după cum ne încredințează nepotul său, Matei, care se va stinge din viață la 29 de ani, în 1848, din cauza epidemiei de holeră izbucnite în anul respectiv la Dumbrăveni. Cunoscând aceste realități, „Le magnifique Seignaur” Le-on Ghika, noul proprietar al moșiei Dumbrăveni, un ade-vărat Mecena al scriitorilor, pictorilor și muzicienilor ro-mâni ai vremii, a hotărât înăl-țarea, în vara anului 1902, în parcul de la Dumbrăveni a statuii închinate lui Mihai Eminescu, operă a sculpto-rului german Oscar Späthe. Inaugurarea statuii a constituit o adevărată sărbătoare națio-nală, la care au participat mari personalități literare și cul-turale ale vremii, Dumbrăvenii devenind pentru câteva zile capitala spirituală a regatului României. Deși unele publicații post-decembriste au consemnat, cu prilejul dezvelirii unui alt bust al lui Eminescu, în vara anului 1992, în fața școlii de la Dumbrăveni, operă a sculp-torului bucureștean Ion Mân-drescu, că la manifestarea din 1902 au participat, printre alții, Caragiale, Slavici, Coș-buc, Vlahuță și Delavrancea, noi ne bazăm pe memoria lui Cincinat Pavelescu, participant la respectiva manifesta-re, care publică în iulie 1934 la Brașov articolul „Leon Ghi-ca – Dumbrăveni și statuia lui Eminescu ridicată de el la moșia sa”, din care aflăm nu-mele adevăraților martori la inaugurarea statuii: Oscar Späthe, Petre Grădișteanu (din partea Ligii Culturale Româ-ne), Alexandru Davilla, Sextil Pușcariu (în numele „Ro-mâniei June” din Viena), Dem. Nanu, Dimitrie Anghel, Șt. O. Iosif, Leon Ghika, pre-cum și „mulți scriitori, pu-bliciști și studenți din Iași, Ardeal și Bucovina” și „di-feriți poeți din Iași, Botoșani și Cernăuți”. Pe lângă epigramele create ad-hoc de Cincinat Pavelescu și adresate participanților, dar mai ales sculptorului Oscar Späthe, ironizat că fotografia aleasă pentru bust „era a unui unchi al poetului cu care se-măna foarte puțin”, la inau-gurare a fost citită în uralele mulțimii și o „Odă lui Emi-nescu”, avându-l ca autor pe același Cincinat Pavelescu, pe care „toate jurnalele și revis-tele timpului au reprodus-o, însoțind-o cu elogii măgu-litoare”. Din păcate, „statuia mare-lui Eminescu a fost doborâtă în timpul războiului de țărani (în 1907), iar piedestalul de marmoră distrus”. (conf. Cin-cinat Pavelescu) * * * Din inițiativa altruistă a „tripletei” pragmatice a ad-ministrației locale, primar (Sorin Bursuc), viceprimar (Dorel Galan) și secretar (Mi-hai Chiriac), sculptorul boto-șănean Marcel Mănăstireanu (autor și al bustului lui Mihai Eminescu de la Călinești Cu-parencu) a dăruit Dumbră-venilor un nou bust Eminescu, precum și cel închinat prin-țului Leon Ghika, amândouă fiind amplasate în scuarul din fața primăriei din localitate. La manifestarea de dez-velire a celor două busturi, organizată în ziua de 15 iunie 2007de Primăria și Consiliul Local al comunei, s-a implicat consistent și Societatea Scrii-torilor Bucovineni, care a girat și prima ediție a Festivalului literar „Mihai Eminescu”, ce are menirea să îmbogățească zona spirituală a zonei. După slujba de sfințire a busturilor, oficiată de preoții Constantin Jaba și Vasile Ioni-ță de la parohia din localitate, după cuvintele de deschidere rostite de primarul Sorin Bur-suc și secretarul Mihai Chi-riac, prin fața microfonului s-au perindat, cu intervenții despre familia Eminovici, despre marele poet, despre bustul de la 1902, sau au citit din creația proprie, scriitorii: Ion Beldeanu, Onu Cazan, Nicolae Cârlan, Ion Cozmei, Tiberiu Cosovan, Liviu Huz-dup, Dan T. Gurtesch, (care și-a lansat, cu acest prilej, cartea de poezie „Moartea mea, dragostea mea”, sponso-rizată de Consiliul Local Dum-brăveni), Emil Ianuș, Cecilia Latiș, Constatin Ungureanu-Box. Un moment emoționant l-a creat invitatul de onoare al manifestării, nord-bucovinea-nul Vasile Tărâțeanu. Sărbătoarea a fost rotunjită de un bogat program artistic, susținut de elevii școlii din localitate și de grupul fol-cloric „Dumbrava”, instruit de cunoscuții interpreți de mu-zică populară Viorica Galan și Alexandru Dumbravă. Am consemnat, pentru finalul articolului, motivația „de suflet” a manifestării de la Dumbrăveni, formulată de secretarul comunei, Mihai Chiriac: „La 105 ani de la dezvelirea primei statui a lui Eminescu la Dumbrăveni și la 100 de ani de la „doborârea” ei de către țăranii răsculați în 1907, am considerat necesară „plămă-direa din aluat dumbrăve-nean” a chipului celui mai mare scriitor al românilor, copilul acestor meleaguri, care respiră și astăzi prin sufletele localnicilor, încre-dințați că viitorul mare poet a fost, cel puțin, „conceput” în universul mirific al Dumbră-venilor (…) Prima ediție a Festivalului literar „Mihai Eminescu” este o obligație a urmașilor din comuna Dum-brăveni de a-și însuși pentru totdeauna imaginea poetului „nepereche”, care a nemurit spațiul spiritual al acestei localități.”