Drum județean, devenit forestier, cu „pile“ la Guvern

Drumul județean 177 B Câmpulung Moldovenesc – Stulpicani asigură legătura între localitățile Câmpulung Moldovenesc, Stulpicani, Ostra, Gemenea și facilitează accesul turiștilor spre „Codrii seculari” de la Slătioara, monument al naturii intrat în patrimoniul național. DJ 177 B asigură legătura și facilitează accesul, dar cum se fac acestea numai cine circulă pe acolo poate să spună, pentru că partea carosabilă este puternic degradată. Cândva, înainte de 1989, drumul a fost asfaltat. Acum, în multe zone, au rămas doar ușoare urme de asfalt. Iar în zona cu balast, denivelările și făgașele sunt foarte pronunțate, ceea ce face ca circulația autovehiculelor să fie dificilă, pentru unele chiar imposibilă. Pe multe porțiuni, șanțurile sunt inexistente, iar acolo unde există sunt colmatate și nu pot prelua debitele pluviale rezultate din colectarea apelor de suprafață și a torenților din zona de influență. Iar podețele tubulare și cele dalate, care traversează drumul, nu corespund din punct de vedere al dimensiunilor și rezistenței (au capacități portante depășite).

 

Problema cea mai dificilă în zonă este transportul materialului lemnos – ne informa dl Radu Avădanei, directorul general al Direcției Județene de Drumuri și Poduri Suceava. „Reparații curente s-au făcut în fiecare an, dar sunt (au fost) foarte multe exploatări forestiere și circulă mașini cu gabarit depășit, cu greutate depășită pe osie, care distrug drumul. Drumul județean este circulat mai mult de locuitorii din zonă. Unul dintre ei a sunat la DJDP și ne-a întrebat dacă vom face măcar mici lucrări de reparații și întreținere, ca în anii trecuți, pentru că, într-adevăr, sunt zo-ne unde nu se mai poate circula. Drumul a fost foarte mult degradat și din cauza calamităților naturale de acum doi ani și de anul trecut. Și Guvernul nu a dat, anul trecut, nici un ban pentru refacerea lucrărilor care au fost calamitate pe acest drum! Iar Consiliul Județean nu a putut interveni decât pe traseele foarte circulate”. Pentru ca pe acest drum să se poată circula în condiții normale, este neapărată nevoie să fie reabilitat. Valoarea lucrărilor de modernizare s-ar ridica la 26.500.000 lei (265 miliarde lei vechi), sumă pe care județul nu are cum s o asigure. De aceea, „la solicitarea dlui consilier județean Dan Cadariu, s-a întocmit un proiect de hotărâre de guvern, pentru alocarea fondurilor necesare modernizării acestui drum, împreună cu un alt proiect de hotărâre de guvern, pentru modernizarea DJ 177 Gura Humorului – Mănăstirea Humorului – Poiana Micului – cu ieșire spre Sucevița. Avem studiul de fezabilitate întocmit și pentru DJ 177 B, și pentru DJ 177. Dl președinte Gavril Mîrza a spus să apelăm la dl consilier Dan Cadariu, pentru a întreprinde demer-surile necesare adoptării hotărârilor de guvern, care de altfel s-a oferit în acest sens”, ne-a mai declarat directorul general al DJDP Suceava. Până la discuția cu dl consilier județean Dan Cadariu, am făcut o documentare în teren pentru a vedea la fața locului starea DJ 177 B. Desigur, am vorbit și cu câțiva oameni care cunosc bine această cale rutieră. De la intrarea din DN 17 (E 576), pe o porțiune de circa 2 km, până la Hotelul „Șandru”, drumul este balastat și se poate circula în condițiile specifice unei astfel de căi rutiere. De aceasta s-a ocupat însă dl Ioan Solcan, patronul hotelului. „Dacă nu-l mai reparam eu, era necircu-labil – ne-a spus domnia sa. E rău că nu avem de unde lua ba-last, trebuind să cumpăr pie-triș. Până acum l am întreținut, cât de cât, în zona mea de ac-tivitate. Drumul a fost asfaltat prin anii 1985-1986, mi se pa-re. După Revoluție, au apărut gropile în asfalt, drumul de-venind impracticabil. Pentru a se putea circula, au trebuit rase cojile de asfalt cu buldozerul și acum a ajuns ca un drum pie-truit de țară. Deocamdată este accesibil. Porțiunea din zona administrativ-teritorială a loca-lității Câmpulung Moldovenesc a fost preluată de Primăria acestui municipiu, ca drum intravilan, dar, în afară de introdu-cerea curentului electric, administrația locală n-a mai făcut ni-mic. Restul traseului, până la Stulpicani, este drum județean, dar arată ca unul forestier. Pentru că este practicabil numai pentru utilajele forestiere și pentru mașinile de teren. Când existau borne kilometrice, pe ele scria DJ. Acuma nu mai sunt nici borne!”. La 6-7 km de la intrarea din DN 17 se află rezervația naturală „Codrii seculari” de la Slătioara. Având în vedere starea drumu-lui, pe unde s-ar putea ajunge mai ușor acolo, dinspre Stulpicani sau dinspre Câmpulung Moldovenesc? „Ori pe unde ar lua-o turiștii, drumul este la fel de rău – ne-a spus dl Ioan Solcan. Din această cauză, majoritatea locuitorilor din Gemenea și Slătioara fac naveta la Câmpulung pe jos. Înainte circula un autobuz. Acum nu mai circulă nici un mijloc de transport în comun. Dacă drumul ar fi bun, firmele de maxi-taxi ar fi interesate să scoată licență de transport și pentru traseul acesta. Dar iată că și acum, în anul 2007, oamenii trebuie să facă naveta pe jos, cale de 15 km, până la Câmpulung. De ce ar trebui modernizat? Dar noi unde ne îndreptăm, spre Evul Mediu?”. Un alt bun cunoscător al DJ 177 B, dl Marius Porcuțan din Câmpulung Moldovenesc, ne asigura că drumul este unul foarte important. „Face legătura cu centrul Moldovei, cu Piatra Neamț; dacă plecăm de aici și trecem peste Pasul Puzdra ajungem la Bicaz. Drumul era bun odată și-odată. Mi-aduc aminte când eram copil, prin 1984-1985, că era asfaltat, dar deja începuse să se deteriore-ze. Și niciodată n-a fost repa-rat! Drumul este foarte important și pentru oamenii locului. Copiii de la Slătioara, Geme-nea, Stulpicani care merg la școală la Câmpulung fac nave-ta pe jos, din cauză că drumul este dezafectat și nimeni nu se încumetă să circule cu mașina pe aici. Iar cei din Stulpicani ca-re au mașini și vor să ajungă la Câmpulung trebuie să meargă pe DJ 177 A, până la Frasin și de acolo, pe DN 17, la Câmpulung, ocolind circa 40 de km. Și pentru turism este foarte important acest drum. Sunt «Codrii seculari» de la Slătioara, iar în câțiva ani valea asta o să fie plină toată de cabane. În vreo zece ani, aceasta va fi cea mai frumoasă zonă turistică din Depresiunea Câmpulung. Ar trebui asfaltat cât mai repede, dar nu cred că se va face asta în curând. Cu toate că, din câte am auzit, discuții au fost, sunt, vor fi… Eu sunt mai pesimist”. Dl consilier județean Dan Cadariu este însă optimist. „Eu am avut discuții cu dl director Radu Avădanei, pentru a vedea în ce măsură suma necesară reabilitării DJ 177 B, care este foarte mare, ar putea fi redusă. În ce mod? S-ar putea restricționa circulația mașini-lor de mare tonaj pe acea por-țiune, având în vedere că pro-punerea mea pentru acel drum vizează în primul rând activi-tatea de comerț, nu exploata-rea forestieră, nici altceva. Dumnealui a spus că în prin-cipiu așa ceva ar fi posibil, cu condiția ca cei de la Poliția Rutieră să-și dea acceptul și să fie modificată categoria de încadrare a drumului. Mi-a mai spus că distrugerea acelui drum a fost provocată în timp, mai ales după Revoluție, din cauza exploatărilor forestiere din zonă. Am ajuns, acolo, la momentul când exploatările forestiere nu mai pot fi posibile, și din cauza faptului că au fost defrișări masive. Având în vedere acest lucru, chiar n-ar mai fi necesar ca tonajul admis să fie foarte mare”. De ce, dintre toate drumurile județene, dl Dan Cadariu se ocupă de acesta? „Ideea a pornit de la niște întâl-niri avute în zonă cu locuitorii de acolo, care se plângeau în legătură cu posibilitățile reduse de obținere a unor venituri, pe de o parte, de starea drumului, pe de altă parte, dar și în legătură cu faptul că o rezervație naturală unicat în județ n-a fost și nu este exploatată, turistic vorbind, de-a lungul timpului. De aici și acea propunere pentru realizarea unui circuit turistic în centrul județului, în care s-ar putea realiza vizitarea mai multor mănăs-tiri, a rezervațiilor naturale «Rarău» și „Codrii seculari». Având în vedere investițiile în turism care urmează a fi făcute atât în Câmpulung Moldovenesc, dar mai ales în Gura Humorului, cu cele două pârtii de schi, ar fi motive ca mulți oameni să inves-tească în turism, în zona aceea. Iar orice om care vrea să in-vestească într-o pensiune are interesul să o facă unde are să mai ofere și altceva în afară de peisaj. Or, acea rezervație – «Codrii seculari» – ar fi exact elementul pentru care alte zone din țară și în special cele de câmpie ar face orice să le aibă. De aici a pornit ideea mea. Am făcut demersuri la Consiliul Județean și am găsit înțelegere acolo, iar dl președinte Gavril Mîrza a inițiat cele două proiecte de hotărâre de guvern, dl prefect Orest Onofrei a fost de acord și le-a contrasemnat, apoi mi-au fost înmânate mie. Atunci m-am gândit ce soluții pot avea pentru aprobarea lor. Suceava are 16 parlamentari. Drept urmare, am solicitat sprijinul dumnealor, trimițându-le câte o scrisoare și copii ale celor două proiecte de hotărâre de guvern. Deja 7 dintre ei m au contactat, mare parte dintre ei arătându-și disponibili-tatea să mă ajute cu ce pot. Am aflat care este circuitul pentru ca proiectele să devină hotărâri și ca banii, sau măcar o parte din ei, să ajungă la noi. La o parte dintre parlamentari le-am dat acele proiecte de hotărâre, pentru a le înregistra la Ministerul Administrației și Internelor, alții s-au angajat că vor încerca să obțină avizele de la Ministerul Transporturilor și Ministerul Economiei și Finanțelor. Dar cheia este Ministerul de Finanțe și aprobarea hotărârii de guvern. Având în vedere că parlamen-tarii care m-au contactat sunt din tot spectrul politic, atât de la putere, cât și din opoziție, am mari speranțe că, dacă nu în totalitate, măcar parțial vor fi obținute sumele solicitate. Mai am în vedere faptul că, la sfârșitul anului trecut sau la începutul acestui an, era o discuție politică la nivelul puterii actuale privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru modernizarea a 5.000 km de drumuri județene. Ținând seama de faptul că județul Suceava are cea mai lungă rețea de drumuri județene, m-am gândit că și aceea ar putea fi o sursă pentru finanțarea acestor lucrări. Există și o a treia variantă, cea mai consistentă, dar cea mai îndepărtată, deocamdată, cea a fondurilor structurale. Eu trag speranța că, chiar și prin faptul că dv. scrieți despre așa ceva, mulți vor fi cointeresați în realizarea acestui proiect. Pentru că, până la urmă, nu-i proiectul lui Cadariu, al lui Mîrza sau Onofrei, este proiectul oamenilor de aici”.