– Vă rugăm să ne spuneți câte cereri de finanțare (proiecte) au fost depuse din județul Suceava și care este valoarea lor totală, pe capitole (pe măsuri)? – Din conținutul documentului pe care vi l-am pus la dispoziție, specificăm câteva valori cu privire la proiectele SAPARD din județul Suceava: • la măsura 1.1 – Dezvoltarea procesării produselor agricole și piscicole, din județul Suceava s-au depus la CRPDRP 1 Iași 37 de proiecte, având o valoare totală eligibilă de 46.091.802,57 euro • la măsura 3.1 – Investiții în exploatațiile agricole, au fost depuse 82 de proiecte, cu o valoare totală eligibilă de 16.478.193,03 euro • la măsura 3.4 – Dezvoltarea veniturilor alternative, au fost depuse 114 proiecte, cu o valoare totală eligibilă de 19.500.253,57 euro • la măsura 3.5 – Silvicultura, din județul Suceava s-au depus 15 proiecte, având o valoare totală eligibilă de 10.724.217 euro. A fost depus, de asemenea, și un proiect privind modernizarea laboratorului DSVSA Suceava, în valoare totală eligibilă de 2 milioane de euro. O alta măsură SAPARD vizată de județul Suceava a fost M 2.1 – Modernizarea infrastructurii rurale, la care au fost depuse 56 de proiecte, la deschiderea măsurii, și alte 10 proiecte, inițiate în anul 2006.
– Câte din acestea au fost aprobate și ce valoare to-tală au ele? – Numărul de proiecte, pe măsuri, menționat mai înainte este cel aprobat. Mai exact, sunt 315 proiecte, având valoarea totală de 173.864.645,93 euro și valoarea eligibilă de peste 149 milioane euro. Detalii importante asupra proiectelor depuse (măsura, valoare), cât și asupra firmelor beneficiare sunt prezentate în tabelele din fișierul pe care vi l-am pus la dispoziție. – Dacă au fost cereri respinse, care au fost motivele neaprobării lor? – De la începutul programului SAPARD, pe total județ Suceava au fost retrase sau reziliate (neconforme/neeligibile) 15 proiecte. Cauzele ne-desfășurării proiectelor au ținut atât de problemele interne ale firmelor beneficiare, cât și de neîndeplinirea unora dintre condițiile de conformitate/eligibilitate cerute de procedurile menționate în „Ghidul solicitantului”. Considerând real concursul de proiecte ce s-a desfășurat la depunerea cererilor de finanțare, numărul acestor proiecte se înscrie în valorile normale înregistrate la nivel de județ. – Comparativ cu celelal-te județe din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, unde se situează județul Suceava, din punct de vedere al numărului cererilor depuse, al celor aproba-te și al valorii totale eligibile a proiectelor? – La nivelul Regiunii 1 N-E, județul Suceava ocupă locul I, cu 315 proiecte aprobate, având o valoare de peste 149 milioane euro. – Mai pot fi depuse cereri de finanțare? Până când? – Vor putea fi depuse noi cereri de finanțare, odată cu aprobarea Planului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (PNADR 2007 – 2013). Astfel, România va beneficia de fonduri europene de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și de la Fondul European de Pescuit (FEP). Valoarea propusă a fondurilor nerambursabile FEADR este de peste 8,5 miliarde euro, de aproape 5 ori mai mult decât sumele alocate României prin programul SAPARD. – După admiterea în UE, la 1 ianuarie 2007, au inter-venit noi cerințe, condiții suplimentare pentru apro-barea cererilor de finanța-re? Dacă da, care sunt a-cestea? – În prezent, procedurile de lucru ale FEADR se află în stadiu de acreditare, nefiind aprobată o formă definitivă pe baza căreia să se poată eva-lua potențialele solicitări de finanțare. Deși structura vii-toarelor proiecte pe FEADR se aseamănă cu aceea a proiecte-lor SAPARD, vor exista cu si-guranță și criterii de confor-mitate/eligibilitate diferite față de cele ale programului derulat anterior. Acestea sunt rezultatul aplicării principii-lor politicii agricole comune (P.A.C.) în cadrul țărilor mem-bre ale Uniunii Europene. – Cei ce au accesat fon-duri europene se plâng de excesiva birocrație în con-stituirea dosarelor, de tim-pul lung scurs între mo-mentul debutului și primi-rea efectivă a banilor. Vi se pare normal? – SAPARD a fost un program birocratic, ale cărui nor-me relativ rigide au fost im-puse de U.E. tocmai din rațiu-nea protejării destinației fon-durilor comunitare și preve-nirii deturnării lor în direcția unor grupuri de interese locale. Fondurile de pre-aderare au fost o școală pentru toată lumea, pentru cei implicați în sistem, pentru beneficiari, cât și pentru firmele de consul-tanță. Românii au demonstrat totuși că știu să realizeze pro-iecte. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că, dintre țările candidate la UE, țara noastră a fost singura care a reușit să facă angajamente de plată cu 6 luni înainte de termenul final, chiar dacă au existat scep-tici care afirmau că absorbția nu va fi posibilă. – Din experiența de până acum, ce ați recomanda agenților economici, instituțiilor și administraților publice locale să facă pen-tru a accesa un volum cât mai mare de fonduri europene? – În privința potențialilor beneficiari de fonduri europene, considerăm că, în acest moment, unul dintre cele mai importante aspecte este definirea clară a domeniului de investiție și identificarea/contactarea persoanelor calificate în domeniul realizării de proiecte (consultanți, proiectanți, arhitecți, economiști). Menținerea legăturii permanente cu Oficiile Județene de Plăți (OJPDRP) este esențială pentru a intra în timp util în posesia informațiilor despre accesarea FEADR. Pentru a veni în întâmpinarea intereselor potențialilor beneficiari, viitoarele cereri de finanțare vor fi depuse la nivel local (la sediul OJPDRP Suceava), iar întocmirea contractelor se va face la Centrul Regional de Plăți Iași.
Comentarii