O comunitate mare cât o capitală de provincie

Consilier adjunct, reprezentând în această înaltă demnitate imigranții din Capitala Italiei la Primăria Romei până la alegerile de la sfârșitul anului trecut, când n-a mai putut să candideze din cauza noului statut al românilor, începând cu 2007, de cetățeni ai Uniunii Europene, dl Gabriel Rusu este cunoscut cititorilor ziarului ,,Crai nou”, care îi asociază numele și de un proiect realizat împreună cu Școala nr. 10 din Suceava, despre care am scris relativ recent. Considerat, și de romani și de români, liderul comunității românești din Roma, dl Gabriel Rusu și-a spus răspicat cuvântul și în aceste zile, atât de speciale ale integrării României în U. Meritând să fie ascultat la Roma, merită să fie cunoscut și la Suceava, în județul cu atâția locuitori plecați la muncă în Italia. Ca și convingerea Domniei Sale, „Cred că ar fi oportun ca și autoritățile române să ia poziție într-un fel pentru demnitatea și imaginea românilor și a ,,Liderul” comunității: ,,Nu va fi nicio invazie a conaționalilor mei”

 

,,Nu va fi nicio invazie, de luni de zile multe familii de români se pregătesc să se întoarcă la casele lor, schimbându-și propriu-zis locuin-țele”, explică Gabriel Rusu, fost consilier adjunct, rămas acum punct de referință pentru mii de străini în confruntare cu legi, autorizații, per-mise de ședere, înscrieri la școală. ,,Și în Ro-mânia în-cepe să se deschidă piața mun-cii, sunt prevăzute finanțări pentru ca să sprijine țara și ca să-i spri-jine locui-torii – spu-ne Rusu, care face parte din asociația San Egi-dio, ,,oa-meni ai păcii” –, guvernul român, instituțiile administrative, antreprenorii lansează apeluri, deoarece acolo, în România, este lipsă de muncitori, de lucrători în construcții, iar acum cu toții vor să înlesnească reîntoarcerea multor persoane”. Comunitatea română este comunitatea străină cea mai numeroasă, peste șaptezeci de mii numai la Roma ( cam tot atâția fiind cei fără permis de ședere, care de mâine vor deveni cetățeni comunitari). Gabriel Rusu: ,,Va fi mai multă legalitate și siguranță” ,,Intrarea în Uniunea Europeană va aduce mai multă siguranță și ordine pentru toți, eu, în acești ani, am luptat mereu pentru respectarea legilor italiene și pentru drepturile imigranților legali, acum va fi mai multă rigoare pentru toată lumea”. Așadar, dacă ținem cont de opi-niile asociațiilor de imigranți, nu va fi nicio invazie, ,,cum nu a fost nici în cazul lucrătorilor polonezi, ale căror cote rezervate, în anii trecuți, nu au fost niciodată epuizate”. ,,În orice caz este vorba încă de o intrare tranzitorie pentru români – susține Gabriel Rusu -, de reglementat încă din punct de vedere turistic și al timpului de lucru”. Be. Pi. (,,Cronaca di Roma”, 31 decembrie 2006) Carlo Moccaldi ,,Cazul” românilor între alarmă și alarmism După Caritas sunt 75 000 legali la Roma și în provincie, cărora trebuie să li se adauge cel puțin 25 000 ilegali, pentru un total de o sută de mii de imgranți. Cu intrarea Bucureștiului în U.E. există teama invaziei. Dacă la București și Sofia se săr-bătorește, la Roma se accentuează temerile. De două zile, România și Bulgaria au intrat în Uniunea Euro-peană, iar în capitală se simte frica: frica de un val de imigranți din Est, de o creștere a infracțiunilor și a nesiguranței. Alarma este generată de o ecuație: imigranții români înseam-nă criminalitate, rod al unei percepții comune formată în ultimii ani și consolidată de numeroase episoade ale cronicii negre, în care străinii de origine română sunt protagoniști. Sunt 75000 de români cu prezența legală în Roma și în provincie, după estimările Caritas, cărora trebuie să li se adauge cel puțin 25 000 ilegali. În total: o sută de mii de imigranți. Dar de două zile deosebirea nu mai are sens, de vreme ce o hotărâre a guvernului italian nu admite expul-zări decât pentru ,,motive de ordine publică”. Dar cine sunt românii ,,din Roma” legali și ilegali? Este o comunitate amplă ca o capitală de provincie, un mic București mare cât Livorno, împărțită în multe nuclee micuțe, de la periferie la comunele din hinterland. Specializarea ,,etnică” ține de sectorul asistenței familiale pentru femei, și de construcții pentru bărbați. Dacă prezența românească este pe primul loc în majoritatea munici-piilor romane și în comunele din jurul Marelui Inel Metropolitan, în schimb mult mai marginală este cea bulgărească, și în capitală, și în provincie. De la 1 ianuarie, și românii și bul-garii pot să intre fără viză turistică, explică circulara emisă de Minis-terul de Interne și de cel al Solida-rității Sociale. Va fi din această cauză un val din Est? ,,Să nu producem alar-me inutile, nu va fi nicio invazie – răspunde Gabriel Rusu, fost consi-lier adjunct la Municipalitate -, deja în ultimii patru ani se putea intra din România numai cu viză turistică, deci nu se vor schimba multe. Apoi, mulți dintre conaționalii mei își investesc economiile în România și se vor întoarce curând acasă”. Și Franco Pittau, coordonatorul Dosa-rului Statistic al Imigrației, este liniștit: ,,Italia are o puternică legă-tură cu România, iar cu libera cir-culație e numai una dintre atâtea ținte posibile”. Din punct de vedere numeric, comunitatea din Est este a doua, du-pă Maroc, dintre gru-purile de străini cu cele mai multe denunțuri: 14,2 la sută dintre delictele comise de imigranți în 2004 au autori ro-mâni, ara-tă estimă-rile din Do-sarul Cari-tas 2006. ,,Dar este necesar să luăm fiecare delict în parte. În afară de asta, dintr-o cercetare efectuată în arhiva Ministerului de Interne, a reieșit că peste 70 la sută dintre delictele comise în cursul anului 2005 proveneau din rândul imi-granților ilegali”, subliniază Pittau. ,,Să nu creăm un «,caz românesc» – adaugă Rusu –, foarte marea ma-joritate a conaționalilor mei lucrează cinstit și respectă legile, dar despre ei nu se vorbește”. Și locul doi în ierarhia infracțiunilor? ,,Comuni-tatea românească este grupul etnic cel mai numeros dintre imigranții aflați în spațiul Romei: la atât de mulți este inevitabil să existe și o margine de ilegalitate. Însă delincvența nu are naționalitate”, răspunde Rusu. Alarmă sau alarmism? Pentru a afla va fi suficient să așteptăm câteva săptămâni? Festivități pentru intrarea în U.E. Iar primul nou născut al Anului în Capitală este un copilaș român. Femeile sunt îngrijitoare, bărbații, zidari. Investesc în Țara lor, unde se vor întoarce. („E Polis Roma”, 3 ianuarie 2007) În același număr al „Cronicii Romei” în care este publicat interviul cu dl Gabriel Rusu, o fotografie ilustrând articolul „Un vis de-a lungul a zeci de autocare”, este publicată cu următoarea explicație: „Ultima zi de clandestinitate” și arată sosirea în stația Tiburtina a românilor veniți să-și petreacă sărbătorile cu neamurile din Roma