Cum s-a judecat un proces de către instanțele sucevene

Mama mea, Grigore Domnica, s-a înscris în CAP cu suprafața de teren arabil de 1,62 ha. Soțul mamei mele, Grigore Gh. Gheorghe, a decedat în primul război mondial. Statul român a împroprietărit-o cu 3 ha teren pe mama mea, ca despăgubire de război. Mama mea a avut trei copii: Grigore Ioan, Grigore Leon și Grigore Dafina. După ce copiii s-au căsătorit, lui Grigore Ioan i s-au dat 2 ha teren arabil, lui Grigore Leon 1,20 ha, iar eu am rămas cu mama, care deținea 1,62 ha. La apariția Legii 18/1991, eu, Grigore Dafina, și fratele meu Grigore Leon am făcut, pe 15 martie 1991, cerere de restituire a proprietății pentru 1,62 ha, după autoarea Grigore Domnica. Precizez că, la apariția Legii 18/1991, nepoata mea Ceobanu Lidia și fratele ei nu au formulat cerere de reconstituire după autoarea Grigore Domnica, pentru suprafața de 1,62 ha. Ea, fără să facă dovada, a depus, la data de 20 ianuarie 1998, o cerere în baza Legii 169/1997, în care arată că este moștenitoarea tatălui ei, Grigore Ioan, și solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,32 ha, în zona numită „Scriban”.

 

Precizez că mama lui Ceobanu Lidia, Grigore Profira, la apariția Legii 18/1991, nu a solicitat moștenire de la soacra ei, Grigore Domnica, pentru suprafața de 1,62 ha, pentru că soțul ei, Grigore Ioan, a primit de la mama lui Grigore Domnica o suprafață de 2 ha teren arabil, unde a solicitat el. Cu toate astea, nepoata mea Ceobanu Lidia a făcut o cerere de chemare a mea în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava cu nr. 3390/30 aprilie 2004, și a solicitat instanței desfiin-țarea hotărârilor Comisiei comunale și Comisiei Județene (nr. 1212 din 18 martie 2003) și reconstituirea dreptului de pro-prietate pentru suprafața de 1,62 ha, precum și includerea ei pe titlul de proprietate (nr. 711/5 februarie 1994), alături de mine, Grigore Dafina. Țin să precizez că Ceobanu Lidia nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, după autoarea Grigore Domnica, pentru suprafața de 1,62 ha. La judecată, președintele completului i-a pus în vedere lui Ceobanu Lidia să facă dovada că a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, pentru suprafața de 1,62 ha, după bunica Grigore Domnica. Ea nu a făcut dovada, depunând doar o cerere în baza Legii 169/1997 (nr.156/20 ianuarie 1998), în care arată că este moștenitoarea lui Grigore Ioan și prin care, așa cum am arătat mai înainte, solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,32 ha, la „Scriban”. Față de aceste considerente, in-stanța respinge cererea formulată de reclamantă, ca nefondată, întrucât Ceobanu Lidia nu a formulat cerere de reconstituire în baza Legii 18/1991, după Grigore Domnica, pentru suprafața de 1,62 ha, ci în baza Legii 169/1997, pentru 0,32 ha. Apelul făcut de Ceobanu Lidia la Tribu-nalul Suceava, secția civilă, împotriva sen-tinței civile nr.3311 din 22 octombrie 2004, este admis. La procesul din 1 martie 2005, instanța de recurs schimbă sentința civilă nr.3311/2004 a Judecătoriei Suceava și admite plângerea, desființează hotărârea nr.1212/18 septembrie 2003 a Comisiei Județene Suceava și dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui Ceobanu Lidia, pentru suprafața de 1,62 ha, ca moștenitoare după defuncta Grigore Domnica. Totodată, dispune includerea apelantei alături de intimata Grigore Dafina pe titlul de proprietate nr.711 din 1994. Cum e posibil ca, la Tribunal, lui Ceobanu Lidia să i se admită apelul, știind că legile 18/1991, 169/1997 și 247/2005 prevăd termene precise până la care se poate face cerere de reconstituire după autorii în cauză, iar Ceobanu Lidia nu a făcut dovada că a făcut cerere în baza Legii 18/1991, după Grigore Domnica? Eu, Grigore Dafina, am făcut recurs și am solicitat modificarea deciziei nr. 193/I/2005, în sensul respingerii apelului declarat de reclamantă și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile 3311/2004 a Judecătoriei Suceava, însă la procesul din 28 septembrie 2005, instanța mi-a respins recursul, irevocabil. La procesul din 28 septembrie 2005, reclamanta și avocata ei nu s-au prezen-tat, și pronunțarea s-a dat pe 5 octombrie. În aceeași zi, eu cu băiatul meu mergeam să cumpărăm niște coceni, și a ieșit din curte Ceobanu Vasile, soțul lui Ceobanu Lidia, și a început să ne adreseze vorbe foarte urâte, spunând că am pierdut procesul, pentru că el are pile mari la tribunal. Băiatul meu a spus că o să vedem rezultatul pe 5 octombrie, însă el a zis că are pile. Pronunțarea s-a dat pe 5 octombrie, iar el știa rezultatul procesului încă de pe 28 septembrie 2005. Deci cu asemenea re-lații, nici nu-i de mirare că a câștigat procesul. În data de 6 decembrie 2005, am făcut contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1463 din 5 octombrie 2005 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr. 1544/2005. Între motivele de recurs, am arătat faptul că din înscrisurile depuse la dosar reiese că reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, pentru suprafața de 1,62 ha, după autoarea Grigore Domnica, depunând doar o cerere în temeiul Legii 169/1997, pentru altă suprafață de teren, de 0,32 ha, la „Scriban”. Curtea de Apel Suceava, secția civilă, prin decizia nr.660/27 martie 2006, mi-a respins contestația în anulare. Menționez că Ceobanu Lidia a depus, în temeiul Legii 247/2005, o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 1,5 ha. Cererea a fost respinsă de Comisia comunală Adâncata, pe motiv că reclamanta nu face dovada dreptului de proprietate pentru suprafața solicitată. În schimb, eu posed toate actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,62 ha, pe care le anexez la această plângere. Vă rog să arătați opiniei publice modul în care s-a judecat procesul de către instanțele sucevene. DAFINA GRIGORE, comuna Adâncata