Județul Suceava conduce în clasamentul național privind proiectele depuse pentru accesarea fondurilor SAPARD. Până la această dată, la măsurile gestionate de Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Suceava s-au înregistrat 231 de proiecte, iar dacă se mai adaugă și cele din evidența Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit nr. 1 Iași, totalul județean se ridică la 315 proiecte. Până la 31 iulie, fondurile puse la dispoziție de UE au fost acoperite integral cu cereri de finanțare, ba mai mult, solicitările au depășit cu 10 la sută disponibilitățile financiare. În acest sens, Guvernul va interveni printr-un program special, intitulat SAPARD-ul românesc, agreat de Bruxelles.
Astfel, proiectele înaintate din august încoace vor beneficia de finanțare guvernamentală, în condiții similare Programului SAPARD. Valoarea totală a proiectelor înregistrate pe plan local însumează 124 milioane de euro, contractate deja fiind 84 de proiecte, de circa 25 de milioane de euro. La toate acestea se adaugă alte 34 de dosare pentru măsurile privind silvicultura, modernizarea și dotarea laboratoarelor sanitar-veterinare și combaterea efectelor calamităților din 2005. În curs de contractare se află documentațiile depuse la sfârșitul lunii iulie, cererile de finanțare urmând a fi semnate la București. OJPDRP va urmări înscrierea proiectelor în graficele de execuție Un aspect important care preocupă Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Suceava în momentul de față este cel referitor la absorbția propriu-zisă a fondurilor. „În perioada următoare vom urmări ca proiectele pentru care s-au semnat contractele de finanțare să se înscrie în graficul de execuție, astfel încât decontările să se facă în maximum doi ani de zile de la semnarea contractului”, arată șeful instituției, Fănică Cotos. Decontarea ar urma să se facă în două-trei tranșe, respectarea graficului local contribuind și la realizarea celui asumat de România față de UE. Totodată, pe lângă promovarea măsurilor post-aderare, se monitorizează gestionarea corespunzătoare a fondurilor, precum și posibila existență a unor fraude. „În momentul în care se scapă printre degete proiecte, pe motiv de nerespectare a prevederilor contractuale, atunci automat poate fi vorba despre fraudă”, relevă dl Cotos, menționând că pentru fiecare proiect în parte se face o analiză a documentației, completată de o comparare cu realitatea din teren. Dacă se constată că o serie de condiții nu sunt eligibile și că prevederile contractuale sunt încălcate, OJPDRP poate dispune rezilierea respectivelor contracte. Finanțarea astfel retrasă se constituie într-o rezervă, și va fi orientată pentru acoperirea a noi proiecte. Programul „Fermierul“, principala sursă de cofinanțare care a facilitat absorbția fondurilor SAPARD Un număr de 71 de proiec-te au fost contractate în anii 2002-2003, acestea fiind deja finalizate până în prezent. Este vorba, printre altele, despre 42 de proiecte de dezvoltare a infrastructurii rurale, 9 de in-dustrie alimentară, 7 de înființare a exploatații vegetale și zootehnice, precum și de-spre 13 proiecte de dezvoltare și diversificare a activităților generatoare de activități multiple și venituri alternative. Pe cale de a fi materializate sunt 7 proiecte de îmbunătățire a prelucrării și marketingului produselor agricole, 8 referitoare la îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii rurale, 26 privind investițiile în exploatațiile agricole și 40 de proiecte de dezvoltare și diversificarea activităților economice. Din totalul documentațiilor acceptate și pentru care s-a semnat contractul de finanțare, 97 se bucură de co-finanțare în cadrul Programului „Fermierul”. „Este principala sursă de finanțare care a ajutat la absorbția fondurilor SAPARD, dar, din nefericire, banii nu au ajuns pentru toți solicitanții. Însă, pe măsură ce creditele vor fi rambursate băncilor, de aceste fonduri vor beneficia și cei care acum sunt pe listele de așteptare”, a explicat dl Cotos, menționând că în execuție se află două obiective cu fi-nanțare „Fermierul”, la Gura Humorului și Dolhasca. Etapele multiple și procedura îndelungată, cauzele principale ale întârzierii în materializarea proiectelor Însă, implementarea pro-iectelor din cadrul Programului „Fermierul” se face relativ lent, cauza reprezentând-o etapele multiple și procedurile îndelungate. Astfel, după semnarea contractului de finanțare cu SAPARD, urmează etapa propriu zisă de materializare a proiectului, începând cu întocmirea dosarului pentru achiziții de bunuri, analizarea acestuia la Centrul Regional de la Iași și până la verificarea în teren, făcută de OJDPR. Mai apoi, vine realizarea proiectului tehnic, atunci când acesta este complex și presupune achi-ziții de bunuri, lucrări și servicii. Termenul de depunere a proiectului tehnic este de 50 de zile, urmând procedura de organizare a licitației pentru desemnarea executantului, care și acestea durează zeci de zile. „Toată această procedură pare greoaie, pentru că nu suntem obișnuiți, dar în UE se întâmplă la fel”, a relevat, știind probabil că așa este, șeful OJPDPR. Programul „Fermierul“ va transforma radical peisajul agricol sucevean Peste 50 de proiecte „Fermierul” vizează înființarea de ferme zootehnice, ceea ce, în opinia dlui Cotos, va aduce diversificare în peisajul agri-col al județului, urmând a se înființa exploatații de bovine, porcine, ovine și caprine. Pe de altă parte, va crește numărul fermelor vegetale și unităților meșteșugărești și vor fi consti-tuite mai multe ferme de melci. „Proiectul SAPARD a fost o lecție bună pentru noi toți, cu toate că fondul proble-mei abia acum apare, la ab-sorbția fondurilor post-ade-rare. Dar, pe parcurs ne-am rutinat, avem experiență, iar programele de finanțare au devenit de real interes pentru potențialii beneficiari și chiar masele largi. Există societăți care au accesat și câte două proiecte și vor depune docu-mentații și în continuare, pe programe de post-aderare”, a încheiat Florin Cotos.
Comentarii