“În turismul bucovinean, ar trebui să ajungem măcar ca odinioară”

27 septembrie este Ziua Mondială a Turismului. A fost declarată astfel în 1979, de către Organizația Mondială a Turismului, și a fost sărbătorită prima oară în întreaga lume în 1980. Obiectivul principal al acestei zile este de a determina comunitatea internațională să conștientizeze importanța turismului și a valorilor sale sociale, culturale, politice și economice. Cu sau fără această zi oficială, oamenii de turism și instituțiile statului din Bucovina “conștientizează” mai puțin. Turismul zonei este încă în mare derută, iar la un astfel de eveniment specialiștii înclină să creadă că lucrurile ar trebui măcar să ajungă… ca odinioară. “Pe la noi se marchează Ziua Mondială a Turismului mai puțin. Ca om de turism cu vechime, eu mă simt însă dator la un astfel de eveniment să spun că merită felicitări în primul rând acei agenți economici care au luat-o de la zero ca să facă turism, și abia apoi cei care au cumpărat de la stat, cu câțiva lei, și au modernizat un pic…
 

În loc de felicitări, instituțiilor statului implicate le-aș adresa o rugăminte: să plece urechea la cei ce investesc în turism și să nu-i sufoce în birocrație. Să pleci urechea la dorințele lor nu înseamnă că trebuie astăzi să le repare drumurile. Să știți că mulți investitori sunt gata să facă asta pe banii lor, dacă nu se poate altfel. Dar statul ar trebui măcar să îi sprijine să nu alerge în zadar pe la uși, îngropați în hârtii… Și mai merită subliniat ceva, la asemenea zi festivă. Faptul că în viitor oamenii de turism vor deveni puternici dacă se asociază între ei în organizații. La noi se înțelege greșit concurența. Încă nu se poate vorbi de competiție reală, ei nu trebuie să fie dușmani. Există loc pentru toți, Bucovina poate primi foarte mulți turiști, dar important este acum, pentru toți, să le oferim condiții cu adevărat, să le oferim informații corecte și programe de turism. Numai așa se vor dezvolta împreună toate. Eu cred că în turismul bucovinean ar trebui să a-jungem măcar ca odinioară”, ne-a precizat directorului Institutului de Învățământ și Cercetare în Turism “IPI Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, prof. Ioan Ițco. Specialistul câmpulungean consideră că, dacă nu găsim alte modele demne de urmat pentru a ne dezvolta, putem apela la tradiția bucovineană în domeniu din perioada interbelică. “Pe atunci era totul bine organizat, sistemul funcționa, așa se poate pro-ceda și a-cum. E-xistau o-ficii jude-țene de tu-rism în Câmpu-lung și Rădăuți. Existau pu-blicații de profil locale, care ofereau informații prompte și reale. La 1911, Solca exista ca stațiune climatică. Aveau pentru fiecare serie de turiști un fel de program tipărit, în care scria inclusiv la cine se cazează turistul cutare din Viena și când începe progra-mul fanfarei, ori care ar fi o-rele de plimbare prin parc. Scria acolo și cine este di-rectorul de tură! La 1927 și Pojorâta a fost declarată Oficiu de cură și tratament. Din documentele de la primărie am aflat că un industriaș din Cernăuți, de pildă, își aducea aici timp de o lună tot per-sonalul. Exista un conac în care își caza lucrătorii, pentru aer și frumusețea naturii, ca să fie relaxați și să muncească eficient. Dacă atunci se putea, se înțelegeau astfel de lucruri, acum vom fi noi oare mai puțin civilizați? Putem continua cu exemple. În 1928, Vama și Prisaca Dornei erau o stațiune climatică. Același statut îl a-vea și Câmpulungul. Aici, cei ce erau cazați la case parti-culare se numeau luftari, de la nemțescul luft, care în-seamnă aer. Termenul a ră-mas până azi, dar turiștii nu… Nu am găsit până acum documente care să ateste că statutul de stațiune le-ar fi fost retras acestor localități. Nu pot crede că pur și simplu l-au pierdut și au pierdut și obi-ceiul de a se organiza foarte bine. Este păcat, pentru că în localități precum Vama și Su-cevița, unde până de curând nu era mai nimic, acum se află câte 40-50 de pensiuni. Pentru ca lucrurile să meargă bine, nu doar în Bucovina, ci în întreaga țară, noi considerăm că este foarte importantă reînființarea Ministerului Turismului și a unor oficii regionale de turism în viitoarele euroregiuni. La nivel local, ar trebui să se gân-dească strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung, iar oamenii de turism ar trebui sprijiniți. În Grecia și Turcia, de pildă, primăriile subven-ționează parțial costul cazării, pentru a se reduce prețurile și a rămâne atrăgătoare pentru turiști”, a adăugat prof. Ițco.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI