Impozitul pe terenul agricol

Lovitură dură care ne împinge spre UE

Introducerea impozitului pe terenul agricol, fără o reglementare a pieței produselor din producția internă, va duce la distrugerea agriculturii românești – susțin proprietarii de terenuri > Introducerea acestui impozit și a rentelor viagere va conduce la eficientizarea agriculturii noastre, care va putea face față concurenței din UE – îi contrazic specialiștii din agricultură > La ora actuală, în România există 3,5 milioane ha terenuri nelucrate > Prin introducerea impozitului, se crede că proprietarii acestor terenuri vor fi determinați fie să le lucreze, fie să le vândă, ceea de va avea ca efect constituirea de exploatații agricole de dimensiuni comparabile cu cele din UE > Acum, dimensiunea medie a unei exploatații din România este de 2,5 ha, în timp ce în UE, dimensiunea medie este de 18,5 ha
Introducerea, din acest an, a impozitului agricol este considerată de cei mai mulți pro-prietari de terenuri ca o lovitură dură aplicată agriculturii românești. Pentru că, deocamdată, așa cum sunt acum fărâmițate terenurile agricole în țară (și în județul nostru), imensa majoritate a celor care lucrează pământul nu-și acoperă, cu producția obținută, nici măcar cheltuielile făcute. Cât despre plata muncii lor (fizice), aceasta nici nu se mai pune la socoteală.
 

Iată ce ne-a declarat în legătură cu aceste probleme dl Pavel Harasemiuc din Siret, persoană fizică autorizată în agricultură: „Oricât de mic ar fi nivelul de impozitare, intro-ducerea acestuia va duce la distrugerea agri-culturii românești. Pentru că noi și așa avem o agricultură de subzistență și nici nu putem relua procesul tehnologic pentru anul următor cu veniturile realizate în anul curent. Venitu-rile realizate nu acoperă cheltuielile curente din cauza sufocării pieței interne cu importuri haotice, pe bază de interese. Se dau licențe de import fără noimă pentru produse agricole. Acestea nu se fac în mod organizat, bazate pe producția internă realizată și pe o cerere de piață bine determinată, ci pe bază de interese personale ale importatorilor. Dacă adăugăm la acestea și impozitul, pierderile țăranilor vor crește în mod exponențial, înregistrându-se bineînțeles falimente unul după altul. Proble-ma cea mai importantă la ora actuală în a-gricultura românească este piața de desfacere, pentru că și acea producție mică pe care o obții nu ai unde să o desfaci. Piața produselor agricole este haotică, la cheremul interme-diarilor, care nu au nimic cu producția. În aceste condiții din agricultura României, ar trebui să se ia măsura anulării acestui impozit pe o perioadă de minimum 10 ani, luându-se totodată măsuri organizatorice de reglemen-tare a pieței produselor agricole din producția internă”. Totuși, impozitul este necesar, susțin guver-nanții. Acest punct de vedere este împărtășit și de doamna ing. LYA CHIRIAC, director exe-cutiv adjunct al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava. „Introducerea impozitului pe terenul agricol și acordarea de rente viagere de 50 și, respectiv 100 euro pen-tru țăranii în vârstă de peste 62 de ani care dau în arendă sau vând pământul va avea ca efect eficientizarea agriculturii românești – arăta domnia sa. Probabil că țăranii vor fi afectați și vor fi împotriva acestei măsuri, dar, credem, impozitul pe teren va determina proprietarii să-și lucreze mai bine pământul. Dacă nu pot nici să-și plătească impozitul și nici să aplice tehnologiile de cultură, au posibilitatea să-l dea în arendă sau să-l vândă, primind în schimb o rentă viageră. Pentru că, după cum se știe, agricultura României se confruntă cu o fragmentare excesivă a terenu-rilor și, în consecință, cu o productivitate ex-trem de scăzută. Măsura introducerii impo-zitului pe terenul agricol are drept scop coma-sarea terenurilor și constituirea de exploatații, pe care se va face o agricultură științifică, cu rezultate ce vor putea fi comparate cu cele din țările comunitare. Deci, până la urmă, efectul va fi pozitiv. Mai mult de-atât, specialiștii sunt de părere că, astfel, vor scădea și suprafețele care acum nu sunt cultivate, care, la nivelul țării, însumează peste 3,5 milioane ha. În județul Suceava, anul trecut, au fost nelucrate 448 ha, din care 110 ha la societăți agricole, 323 ha la gospodăriile populației și 15 ha la stat (Centrul de Testare a Solului de la Rădă-uți). Așadar, introducerea impozitului pe teren va avea, în timp, efecte benefice asupra lumii rurale. Jumătate din populația Româ-niei nu plătea impozit. Or, la discuțiile cu reprezentanții Uniunii Europene, s-a primit solicitarea expresă ca, din 2006, să se intro-ducă impozitul pe terenul agricol. Suma de 8.000, 9.000, 11.000 lei/ha nu era practic im-pozit, iar majorarea acesteia era necesară din mai multe motive. Întâi, pentru comunitățile locale, căci banii vor rămâne în bugetele lor și terenurile trebuie să intre în circuitul produc-ției. Astfel, cei care dețin teren trebuie fie să-l cultive, fie să-l dea în arendă. Apoi, se va crea un preț real al terenurilor, se va dezvolta o anumită bursă a pământului. Deci scopul este de a stimula asocierea și de a regla piața pă-mântului. Iar banii din impozit se vor întoarce tot la țărani, pentru că vor fi alocați pentru drumuri, apă, canalizare. Iar dacă avem în vedere că, anual, peste 3,5 milioane de hec-tare nu se lucrează, prin introducerea impo-zitului, proprietarilor nu le va conveni să-l plătească fără să lucreze pământul. Ei fie îl vor lucra, fie îl vor vinde și, odată cu vânzarea, vor putea accesa (persoanele vârstnice) programul rentei viagere. Măsura va stimula comasarea terenurilor, lucru care este foarte sănătos pentru aplicarea corectă a tehnolo-giilor. Pentru că degeaba erbicidezi și curăți terenul, dacă lângă tine ai unul nelucrat de 5-6 ani. Pe de altă parte, dintr-o suprafață totală de 23,8 milioane ha, suprafața agricolă a României este de aproape 14,9 milioane ha (62 la sută din total). Media în UE (15 mem-bri, înainte de extinderea din 2004) era de 41 la sută. În România, dimensiunea medie a unei exploatații este de 2,5 ha. În UE, aceasta este de 18,5 ha, adică de 6 ori mai mare decât dimensiunea medie a exploatațiilor din țara noastră. În ceea ce privește efectivele de animale, la noi, 1,13 milioane exploatații (96 la sută din total) au una sau două vaci, iar 1,9 milioane de gospodării (72 la sută din total) cresc unul sau doi porci. Totuși, dimensiu-nea exploatațiilor agricole nu reflectă decât parțial situația dezastruoasă în care se află agricultura românească. Potrivit unui studiu al Institutului European din România, exploa-tațiile agricole sunt nu numai mici, ci și extrem de fărâmițate. Estimările arată că, în medie, o exploatație agricolă era constituită din 4,61 parcele, în 1996, și din 4,14 parcele, în 2000. În condițiile în care dimensiunea medie a unei ferme este de sub 3 ha, se poate deduce că di-mensiunea medie a unei parcele este de sub 0,75 ha”. Doamna Lya Chiriac menționa că, la polul opus, în România există un număr de exploatații agricole cu suprafețe extrem de mari (de peste 10.000 ha până la 65.000 ha, în Insula Mare a Brăilei), acestea fiind total atipice pentru fenomenul agrar din UE. Exploatațiile agricole de tipul marilor latifundii sunt carac-teristice economiilor agrare latino-americane și nicidecum exploatațiilor agricole din țările europene evoluate economic (inclusiv SUA). Dar și în România se conturează posibilitatea consolidării exploatațiilor agricole privat-fa-miliale de tipul celor vest-europene, în sensul că, la această dată, există exploatații cu caracter comercial (circa 325 de mii, care dețin 3,25 milioane ha, circa 3.500 exploatații care au peste 10 vaci – media este de 46 capete – și aproape 4.000 exploatații care cresc peste 50 de porci), embrionii viitoarelor ferme per-formante și compatibile cu cele din UE. Acestea fiind spuse, să precizăm că impozit agricol plătește proprietarul terenului. Dacă terenul este dat în arendă și în con-tractul de arendare se prevede ca impozitul să fie plătit de către cel care arendează, impozitul va fi plătit de către arendaș, în numele proprietarului. La art. 256 din Codul fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006, se preci-zează că „orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual. Impozitul pe terenul agricol se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul. În cazul în care terenul este de-ținut în comun de două sau mai multe per-soane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv”. Totuși, de la regula aceasta există și excepții, menționate la art. 284, care prevede că sunt scutite de la plata impozitului pe teren următoarele categorii de persoane: • veteranii de război • persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-Lege nr. 118/1990 privind a-cordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în pri-zonieri • persoanele fizice prevăzute la art. 6 și art. 10, al. 1, lit. k din Legea nr. 42/1990 pri-vind cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria revoluției din decembrie 1989 • văduvele de război și vădu-vele veteranilor de război care nu s-au recă-sătorit • persoanele cu handicap grav sau ac-centuat și persoanele invalide de gradul I sau II. Mărimea impozitului agricol, datorat statului, pentru terenuri agricole și forestiere se situează între 200.000 lei și 600.000 lei (vechi) pe hectar, în funcție de calitatea tere-nului. Proprietarul trebuie să plătească pentru hectarul de • teren arabil – între 200.000 lei și 360.000 lei (clasa întâi de calitate) • pășuni și fânețe – între 200.000 și 360.000 lei • livezi, vie – între 280.000 și 600.000 lei • pă-dure – 350.000 lei • amenajări piscicole – 240.000 lei. Pentru un hectar de teren cu con-strucții, efortul financiar al deținătorilor se va ridica la 220.000 lei. Impozitul pe teren se plătește anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie inclusiv. Doamna Lya Chiriac preciza că există cinci clase de calitate pentru terenul arabil, iar noi, în județ, avem mai mult teren de clasa a patra. Există, dar foarte puțin, și teren din clasa întâi de calitate (în zona Bălcăuți, de exemplu), precum și din a doua și a treia, dar cele mai mari suprafețe sunt de clasa a patra de calitate (suntem în zonă de deal). Așa că imensa ma-joritate a proprietarilor de terenuri agricole din județul nostru vor plăti un impozit puțin mai mare decât limita minimă prevăzură de Codul Fiscal. Desigur, aceasta nu-i o mare bucurie pentru ei, câtă vreme aceștia, așa cum spunea și dl Pavel Harasemiuc, cred că introducerea acum a impozitului agricol, fără măsuri de reglementare a pieței produselor agricole din producția internă, va duce la distrugerea agriculturii românești. Însă, dacă vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană, după aderare, agricultura aceasta atât de fărâmițată tot la colaps ar ajunge. Și atunci, cum e mai bine?

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: