În afara granițelor României

Călătorie plăcută, dar în legalitate

Interviu cu domnul chestor VASILE MOȚOC, locțiitor al șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră – După cum se cunoaște, iar ziarul „Crai nou” a comentat pe larg acest lucru, începând cu data de 29 ianuarie, ora zero, au intrat în vigoare prevederile Legii 248/2005, privind regimul liberei circulații a românilor în străinătate. A fost o zi norocoasă pentru foarte mulți români, vreo 67.500, care, deși depăși-seră termenul de ședere în străinătate, au fost scoși din baza de date a Poliției de Frontieră, având dreptul de liberă circulație, fără să mai fi fost sancționați, cu excepția persoanelor returnate. În urma acestei măsuri, foarte mulți au înțeles că pot pleca peste hotare oricând, oriunde și pot rămâne cât le poftește inima. Vă rugăm să oferiți cititorilor noștri explicațiile cuvenite… – Prin actul normativ la care v-ați referit este garantat dreptul cetățenilor români, care îndeplinesc condițiile legale, de a călători în străinătate, de a emigra și de a re-veni oricând în țară. Legea stipulează clar că nicio autoritate română nu îi poate in-terzice, în nici o situație, unui cetățean român, să se reîntoarcă pe teritoriul României. În ceea ce privește plecarea în străinătate și termenul de ședere, aici trebuie făcute următoarele precizări: În țările membre ale Spațiului Schengen (Austria, Belgia, Franța, Germania, Grecia, Finlanda, Italia, Norvegia, Olanda, Portu-galia, Spania, Suedia, Luxemburg, Islanda și Danemarca), precum și Elveția, cetățenii români au dreptul legal de ședere pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 6 luni, potrivit articolului 20, paragraful 1 din Convenția de aplicare a Acordului Schengen. De asemenea, pot fi făcute mai multe călătorii în acest interval de 6 luni, dar totalul zilelor de ședere nu trebuie să depășească 90, de la data primei intrări în Spațiul Schengen.
 

După consumarea celor 90 de zile, cetățeanul român are obligația de a părăsi Spațiul Schengen, putând reintra în la finalul perioadei celor 6 luni calculate de la data intrării, cu excepția cazului în care și-a reglementat șederea pe teritoriul statu-lui respectiv (a obținut drep-tul de ședere sau de muncă). În caz contrar, cetățenii ro-mâni care au depășit termenul de ședere riscă să fie depistați de autoritățile statelor respective și returnați în România, situație în care, conform legii române (Legea 248/2005) se aplică măsura restrângerii dreptului la libera circulație (interdicția temporară de a călători în acele state). – Domnule chestor, le-gea prevede că limitarea dreptului la libera circu-lație a românilor se poate face numai temporar, de către instanță. Vă rog să detaliați puțin și acest aspect. – Două sunt măsurile cu privire la limitarea exercitării dreptului cetățenilor români la libera circulație în străinătate: restrângerea sau, după caz, suspendarea exercitării acestui drept. Să ne oprim la fiecare în parte. Restrângerea exercitării drep-tului la libera circulație în străinătate reprezintă in-terdicția temporară de a călători în anumite state. De reținut este faptul că aceas-tă măsură se dispune de către tribunalul în a cărui rază teri-torială se află domiciliul per-soanei în cauză, iar când a-ceasta are domiciliul în străi-nătate, de către Tribunalul București. Această măsură poate fi dispusă pentru o pe-rioadă de cel mult 3 ani, în ur-mătoarele situații: a) cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de re-admisie încheiat între Ro-mânia și acel stat, măsura dispunându-se cu referire la statul de pe teritoriul căruia a fost returnată persoana sau, până la aderarea României, cu privire la întreg teritoriul UE, dacă este returnată dintr-unul dintre statele ce aparțin Uniu-nii; b) cu privire la per-soana căreia prezența pe teritoriul unui stat, prin ac-tivitatea pe care o desfă-șoară sau ar urma să o desfășoare, ar aduce atin-gere gravă intereselor Ro-mâniei sau, după caz, re-lațiilor bilaterale dintre Ro-mânia și acel stat. Măsura se dispune de către instanță la solicitarea instituțiilor com-petente. Cetățenii români împotriva cărora s-a dispus măsura restrângerii exercită-rii dreptului la liberă circu-lație în străinătate li se poate permite ieșirea din Româ-nia numai dacă se află în una dintre următoarele si-tuații: a) declară că nu călă-toresc în statul/statele cu pri-vire la care s-a instituit această măsură. În această situație, se va completa, în punctul de tre-cere a frontierei, o declarație tip; b) din documentele de transport nu rezultă faptul că urmează să călătorească în statul/statele cu privire la care s-a instituit această măsură; c) punctul de trecere al fron-tierei în care se prezintă să nu fie unul situat la frontiera comună cu statul cu privire la care s-a instituit această mă-sură. În ce privește suspen-darea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate, aceasta reprezintă, de fapt, interdicția temporară de pără-sire a teritoriului României. Măsura se instituie de către instanță, în situații ca: cel în cauză este învinuit sau incul-pat într-o cauză penală și a fost dispusă instituirea unei măsuri preventive în condițiile Codului de procedură penală; a fost condamnat și are de executat o pedeapsă privativă de libertate; este internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-edu-cativ, în condițiile legii pena-le; d) nu a respectat măsura restrângerii exercitării drep-tului la libera circulație în străinătate, dispusă în condițiile legii. – Legea 248, la care ne-am mai referit, a adus o serie de modificări și în ceea ce privește ieșirea din țară a minorilor. Care sunt, pe scurt, principalele aspecte ce vizează acest lucru ? – Conform articolului 2, aliniatul 2 din lege, „cetățenii români minori pot călă-tori în străinătate numai însoțiți, cu acordul părin-ților ori al reprezentan-ților legali”. Prin reprezen-tanți legali înțelegem persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să înde-plinească obligațiile părin-tești față de minor. Polițiștii de frontieră permit ieșirea din țară a cetățenilor români mi-nori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri: a) în situația în care călătoresc în străinătate însoțiți de ambii părinți; b) în situația în care călătoresc împreună cu unul dintre părinți, numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte sau, după caz, face dovada de-cesului celuilalt părinte. Nu este necesară declarația ce-luilalt părinte, dacă părintele însoțitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevoca-bilă sau dacă minorul este în-soțit de o altă persoană fizică majoră, care prezintă o decla-rație: a) a ambilor părinți; b) a părintelui căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă defini-tivă și irevocabilă; c) a părin-telui supraviețuitor ori a repre-zentantului său legal. Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți co-merciale autorizate, în condi-țiile legii, să desfășoare acti-vități de transport interna-țional de persoane. Prin dero-gare de la prevederile sus-menționate, organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații: a) în cazul în care însoți-torul argumentează necesita-tea călătoriei în străinătate, prin faptul că minorul urmea-ză să beneficieze de un tra-tament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau să-nătatea îi este pusă în mod grav în pericol; b) în cazul în care însoți-torul argumentează faptul că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale. Aceste situații trebuiesc jus-tificate prin documente do-veditoare. Însoțitorii mino-rilor, alții decât părinții, vor trebui să prezinte la ie-șirea din țară și cazierul judiciar. Declarațiile prevă-zute în calitate de condiții la călătoria minorului în străină-tate trebuie redactate în două exemplare și trebuie să fie au-tentificate în țară de notarul public, iar, în străinătate, de misiunile diplomatice sau o-ficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să înde-plinească condițiile de supra-legalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției de la Ha-ga. Un exemplar al declarației se păstrează de către însoțitor, iar al doilea exemplar înso-țește pașaportul minorului. – Cred că n-ar fi lipsit de importanță să reamintim, pentru cei interesați, care sunt condițiile de ieșire din țară pentru cetățenii ro-mâni… – Conform Legii 248, se mențin dispozițiile OUG nr. 144/2001 privind îndeplini-rea de către cetățenii români, la ieșirea din țară, a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state, cu modificările și com-pletările ulterioare, și a Ordi-nului MAI nr. 820/2005 pen-tru stabilirea cuantumului su-mei minime în valută pe care cetățenii români trebuie să o dețină la ieșirea din țară. A-cestea sunt: pașaport vala-bil, asigurare medicală, bi-let de călătorie dus-întors și o sumă de bani de minimum 150 Euro (30 euro pentru fiecare zi de ședere) pentru statele din Uniunea Europeană. Totodată, pentru o călătorie în statele din Spa-țiul Schengen, cetățenii ro-mâni trebuie să prezinte, la ieșirea din țară, un document care să dovedească scopul și condițiile șederii în străinătate (invitație, rezervare, vaucher etc.) De reținut este faptul că, pentru perioada următoare, Ministerul Administrației și Internelor are în vedere posi-bilitatea renunțării la o serie din condițiile impuse pentru deplasarea cetățenilor români în străinătate, pe fondul unei reduceri consistente a nive-lului migrației acestora și a consecințelor sale. Interviu realizat de MIRCEA SFICHI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: