Biserica „Sf. Dumitru“ din Suceava

Din dragostea pentru Hristos și pentru Biserică a mai marilor Moldovei a rezultat o salbă de biserici și mănăstiri de o reală valoare artistică și spirituală. Una dintre aceste nestemate ale arhitecturii moldovenești este Biserica „Sf. Dumitru” din Suceava. A doua ca mărime și ca importanță după Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ioan cel Nou”, biserica se află în mijlocul orașului, fiind situată în fața Curților Domnești de pe vremuri. Ctitorită de Petru Rareș, între anii 1534-1535, pe ruinele unei biserici mai vechi, din timpul lui Ștefan cel Mare, Biserica „Sf. Dumitru” este străjuită de o clopotniță zveltă și puternică, ridicată în 1561, de Alexandru Lăpușneanu.
 

Pe latura de sud, în dreptul ușii de intrare, este așezată Pisania, cu textul deosebit lucrat după tehnicile vremii și care relatează următoarele: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a vrut blagocestivul și de Hristos iubitul Io Petru voievod din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovenești fiul lui Ștefan Vodă cel Bătrân să zidească biserica din mijlocul cetății Sucevei unde este hramul Sfântului Slăvitului mare mucenic Dumitru Izvorâtorul de Mir și a început a se zidi în anul 7042 (1534) august 10 și s-a isprăvit în anul 7043 (1535) august 30. Și s-a sfințit prin mâna Prea Sfințitului metropolit Teofan”. Ctitoria lui Petru Rareș a fost zidită după un plan general asemănător Bisericii „Sf. Gheorghe” din Hârlău, la care s-a adăugat încă un element caracteristic lui Petru Rareș în arhi-tectura moldovenească – pridvorul. Biserica se aseamănă cu marele ctitorii din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, fiind în același timp cel mai reprezentativ monument al arhitecturii din secolul al XVI-lea. Pictura interioară se înscrie în cul-tura epocii lui Petru Rareș, care se caracterizează printr-un rafinament artistic deosebit și care a dat naștere și marilor capodopere ale picturii de la mănăstirile Voroneț, Humor, Moldovița și Arbore. Din cauza trecerii ireversibile a timpului și a intemperiilor vremii, frescele interioare au ajuns într-o avansată stare de degradare. De aceea, într-o primă etapă, între anii 1988-1990, sub deosebita îndrumare a preotului paroh Nicolai Horga, chiar dacă au existat neajunsuri și piedici specifice acelei perioade de timp, acoperișul a fost refăcut după un proiect al arhitectului Sergiu Luchian, lucrările fiind executate de o echipă condusă de dl Mihai Bradu, noul acoperiș păstrând în linii mari forma originală. Într-o următoare etapă, în anul 1997, s-a întocmit un deviz de restau-rare a picturii murale interioare, de către prof. univ. N. Gova din Bucu-rești, trecându-se la executarea lu-crărilor de restaurare prin „tehnica integrării”. Această amplă lucrare s-a putut desfășura datorită credincioșilor, dar mai ales unui om, un mare ro-mân, plecat departe, în America – dr. Michael Ronette. În bună parte, datorită acestui om deosebit, în vara anului 2004, într-o frumoasă zi – 20 iunie, a avut loc slujba arhierească de resfințire a acestui sfânt lăcaș domnesc. Preot MIHAI-IULIAN FLOREA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: