Alianța… mDA (I)

„Adio, dar rămân cu tine”. După ce-a proclamat fără șovăială data precisă a fuziunii cu PNL – 15 iulie a.c. –, iată că primarele de Cluj riscă să fie luat de profet mincinos: cu rezervă și prevențiuni boierești, ofuscați în fond, nefiind consultați în prealabil, liberalii au răspuns, tot așa, aristocratic adică, din vârful buzelor: „Oui, mais…” Încă înainte de declarația dlui Boc, se observa o anume burzuluială printre seniorii partidului, îndreptă-țită, credem. Doar că vorbelor cumpănite ale academicianului Bălăceanu-Stolnici, de exemplu, i-au fost preferate la acea vreme zbenguielile mediatice și patosul de împrumut și circumstanță ale pupilei (politice, se-nțelege!) ale liberalului de viță veche și vițăvercea, Teodor Stolojan, și-anume culturnica deputată Raluca Țurcan.

 

Forte de susținerea organizațiilor județene, stafful de la centru condiționează fuziunea de menținerea denumirii și, mai ales, a doctrinei care-a propulsat PNL-ul în Internațională și i-a asigurat partenerului lu’ Patriciu ditamai post de vicepreședinte al euroliberalilor. N-o prea spune pe de-a dreptu’, dar o simțește, o gândește și o lasă să se înțeleagă ori de câte ori are ocazia: nu-i prea cade bine la stomac peneleului, identificat, și-n bune, și-n rele, cu însăși istoria României moderne, să fie digerat, la putere fiind, de un partid de nouveaux riches, fără biografie, fără trecut, cu un prezent cam tulbure, o ideologie oscilantă și-un viitor incert. Și care – și aici PSD-ul are dreptate, deși nu el este cel mai în-drituit să vorbească! – își îngroașă rânduri-le prin procedee nu tocmai ortodoxe, gen șantaj, clientelism și presiuni administrative asupra aleșilor locali, de alte colori politice. „Gura păcătosului…”, ce mai!).(va urma) Martor involuntar la divorț, adică al Dv. VIOREL DÂRJA