Silva, silvae… la toamnă, tatae

> Uite minunea că veni! 1 Mărțișor: Uuuuraa! Și cât ne-am mai spetit, peste iarnă, întru asta. Gerul bolând & tălâmbele facturi de la încălzire ne-au cam scos suflețelul. Gata. Orice s-ar mai întâmpla (pe cărările și culoarele meteo)… primavera venit! Gaudeamus! Să ne bucurăm, cum ar veni pre lătinie. > N-ai uitat, pisicosule, că astăzi avem paradă de mâțe mișto la Casa Culturii (ora 18, sala mică). Ce mai șezi?! Vino, mamă, de mă vezi, îmbrăcat în țoale verzi, vorba cântecului de cătănie. Și nu uita să-ți cadorisești, astăzi, amicii(le) cu mărțișoare. Nu-i doar un capăt de țară. E f. important pentru țară.

 

> Colegele noastre… Peștoaice au făcut niște anișori! Ei, răule, nu se spune, dee… Doar înc-o dată prilej de felicitare și îmbrățișare. Grațios omagiu și pe această rută. > Aa, primești cadouri, oferi cadouri, da’ nu prea știi de unde ni se trage nobila cutumă, așteptatul obicei. Păăi, taman din… sfintele scripturi. Se spune că la originea darurilor aniversare ar fi povestea celor trei magi – Melchior, Gaspard și Balthazar –, care, cum știi, venind ei, după cele semne, la pruncul Iisus cel iscat în iesle, îi aduc aur, smirnă și tămâie. V. ce simplu! Gândește și la asta când faci ori când primești daruri… > Am în studiu și cercetare (întru agoniseală și îmbărbătare spirituală) ediția a doua, tocmai apărută, a Pateric-ului (cea mai umană, cea mai adevărată și cea mai substanțială carte, după Biblie); prefață, traducere și note – junele erudit planetar Cristian Bădiliță (cu liceu la Botoșani și bunici pe la Horodnicul nostru). Că tot bate la poartă postul, deschiz aproape la întâmplare și-ți ofer câteva apoftegme (pag. 175-176, din înțelepciunea avvei Isidor, preot în orașul Pelusios, discipol al sf. Ioan Gură de Aur): Prețuiește virtuțile și nu te pleca desfătărilor, căci primele sunt zestre nemuritoare, iar ultimele se sting repede; Răutatea i-a îndepărtat pe oameni de Dumnezeu și i-a dezbinat între ei. Trebuie să fugim valvârtej de ea și să urmăm virtutea care duce la Dumnezeu și ne unește unii cu alții. Definirea virtuții: nefățărnicie și înțelegere; Cumplită și foarte îndrăzneață este patima iubirii de bani. Nu se satură niciodată și împinge sufletul până la răul ultim. Așadar, e mai bine s-o alungăm de la început, altfel, dacă pune stăpânire pe noi, devine de nestrunit… Hmm, vrei exemple? Ia legătură cu PeNeA-ul/DeNeA-ul mioritic. Mai jinduiești ori mai vrei să fii în pielea lu’ Năstase au Dinu Păturiciu?! Hîîî… > Ș-acu, la urmă, bomboana de pe…; joi acu’ (2 martie, cum ar veni), în aula Liceului „Ștefan cel Mare” din Suceava, cei care l-au avut dascăl, l-au cunoscut ori au fost în raport de amiciție cu ilustrul personagiu, precum și alții care voiesc, sunt poftiți la un MEMENTO Emil URSU (3 martie 1943 – 11 octombrie 1996), ilustrul magistru de lătinie al Sucevei. Va fi ș-un filmuleț la mijloc (produs de-un elev de-al său plecat în Israel) și… șii multă vorbă & poveste convivială, de suflet și fără de pretenții. Gaudeamus! Joi, ora 12, în aula faimosului colegiu, igitur (așadar). Poftiți! (D.B., deferent foarte, discipol și… amic)