Un bilanț de parcurs

„Analele Bucovinei“ – la al XXV-lea tom În activitatea sa de peste un deceniu, 2005 a fost unul dintre anii buni pentru Centrul academic de la Rădăuți. Într-un bilanț de parcurs, aceasta însemnă: trei programe de cercetare, 15 proiecte, tipărirea a trei tomuri din „Analele Bucovinei” (XI, 1 și 2, 2004; XII, 1, 2005) și a șase cărți în cadrul Colecției „Enciclopedia Bucovinei”, organizarea a opt manifestări științifice (dintre care trei cu participare internațională, iar două organizate în premieră în Bucovina: Bucovinenii și literatura spațiului concentraționar, 5 iulie; Procesul de comunizare în Bucovina. Arestați, condamnați, deportați și exilați, 18 noiembrie), 44 de participări, cu susținere de comunicări, la reuniuni în țară, 72 de studii și articole publicate în diverse periodice științifice, 24 600 RON resurse extrabugetare atrase în activitatea editorială, 64 de volume provenind din donații, în valoare de 1 048 RON, intrate în fondul bibliotecii proprii.

 

Din activitatea Centrului de la Rădăuți ar mai trebui con-semnat un aspect, ignorat, din păcate, în agenda instituțiilor publice de astăzi: sprijinirea activității de documentare și informare științifică a tinerilor bucovineni, care studiază la universități din țară (Suceava, Cluj-Napoca, Iași) și de la Cernăuți, în cadrul practicii de vară, în pregătirea lucrărilor de licență și a disertațiilor de masterat pe teme privind Bucovina, precum și a activității unor intelectuali preocupați de cunoașterea istoriei locale: Dionisie-Dumitru Stoian, Academia de Muzică din Cluj-Napoca, anul IV, Folclorul muzical al huțulilor din Bucovina; ing. Mitea Efrimov, Rădăuți, documentare în cadrul proiectului Meșteșuguri, meșteșugari și bresle meșteșugărești în Rădăuți, 1775–1918; Dana Vatamaniuc, masterand, anul II, Facultatea de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, documentare în cadrul pregătirii disertației cu tema Căsătorii interetnice și mari familii boierești din Bucovina; Ana-Gabriela Drahta, Facultatea de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, anul IV, documentare în cadrul temei de licență, Iancu Flondor (1865–1924), om politic bucovinean. Într-un climat încă nestimulativ pentru cercetarea competitivă, eforturile Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei de la Rădăuți au urmărit în anul 2005, printre altele, aducerea la zi a periodicului „Analele Bucovinei”. Cele 25 de tomuri, pregătite și tipărite până în prezent de Centrul de la Rădăuți, însumează 6 512 pagini gândite într-o structură enciclopedică. La fel ca toate periodicele patronate de Academia Română, „Analele Bucovinei” înregistrează o întârziere, acum doar de o jumătate de an, la apariție. În curs de apariție la București se află nr. 2, 2005. În fază finală, aproape de predare, se află în lucru la Rădăuți nr. 1, 2006. În spiritul programului asumat la fondarea sa (1994), „Analele Bucovinei” se situează, cu fiecare apariție, „pe linia prestigioaselor publicații care au precedat-o”, continuând să fie „un instrument pentru împlinirea nobilelor obiective ale promovării și răspândirii culturii naționale”, „o alternativă românească autorizată în dialogul, demult deschis, privind istoria și cultura Bucovinei”. De-a lungul celor 12 ani de apariție, în paginile periodicului „Analele Bucovinei”, alături de întemeietori și mentori, publică cercetători, profesori, învățători, preoți, muzeografi, arhiviști din multe localități ale Bucovinei și din țară, de la Cernăuți și din Basarabia, din Occident. Unele dintre eboșele publicate mai întâi aici se dezvoltă în studii și monografii ce se publică, după 1996, în colecția „Enciclopedia Bucovinei”, în cadrul căreia s-au tipărit până acum 20 de lucrări. Prin oferta sa, „Analele Bucovinei” se adresează, în același timp, unui public mai larg, furnizându-i elemente (date, in-formații, modele de interpretare) necesare în construirea pro-priei strategii de cunoaștere, precum și repere în deprinderea științei de a înțelege prezentul și de a-și construi viitorul. Să ne fie îngăduit ca din mărturisirile utilizatorilor noștri, exprimate în periodice diverse ori în corespondență cu redacția, să aducem câteva exemple: „Am nevoie de «Analele Bucovinei» ca de pâine, ca de apă, ca de aer!” (Victor Dobrescu, profesor, refugiat din Bucovina și stabilit la Reșița, județul Caraș-Severin); „Din puținii mei bani îmi procur «Academica» și «Analele Bucovinei». Sunt un cititor fidel și apreciez foarte mult «Analele Bucovinei» (Costin Clit, comuna Dimitrie Cantemir, județul Vaslui); „La Rădăuți, o comunitatea științifică de cinci stele se afirmă cu o tenacitate elegantă” (Adrian Cioroianu, istoric, „Dilema”, București). La împlinirea a 12 ani de la apariție, redacția „Analelor Bucovinei” le mulțumește, și în acest cadru, tuturor cititorilor și utilizatorilor săi, colaboratorilor din Bucovina și de dincolo de hotarele sale. Cu încredere în parteneriatul dedicat binelui public, mulțumim, de asemenea, administrațiilor de la Rădăuți și Suceava, care au înțeles mereu că „trecutul și prezentul construiesc istoria viitorului”, fiind uneori chiar generoase și în raporturile cu cercetătorii Bucovinei. Mai adăugăm la toate acestea că aducerea la zi a „Analelor Bucovinei” n-ar fi fost posibilă fără contribuția Ministerului Culturii și Cultelor, care a sprijinit tipărirea nr. 1, 2005, și a directorului Editurii Academiei Române, acad. Dumitru Radu Popescu. VASILE I. SCHIPOR