Sursele de infecție sunt păsările bolnave sau cele trecute prin boală

Gripa aviară este considerată o boală emergentă de înaltă patogenitate prin variantele H5N1, H7N3 și H7N7 ale virusului, toate acestea putând fi potențial transmise la oameni. Virusurile gripale de tip A se întâlnesc la om, porc, cal și diverse specii de păsări și, foarte rar, la alte animale. La păsările domestice, gripa aviară a fost semnalată, cel mai frecvent, la curcă, rață, gâscă, fazani și găini, iar la cele sălbatice, este vorba, în primul rând despre păsările acvatice, exemplarele care populează țărmurile(pescăruși) și despre păsările migratoare, în special palmipedele. Sursele de infecție primară sunt păsările bolnave, cele trecute prin boală, precum și cele cu infecții asimptomatice, care rămân purtătoare și eliminatoare de virus, o perioadă de timp de până la 30 de zile. Transmiterea indirectă prin aer, apă, furaje etc. este mai puțin întâlnită.

 

Două focare de boală și șapte probe pozitive în Tulcea În România, la ora actuală există două focare de boală, precum și două zone de supraveghere în jurul focarului de boală, în județul Tulcea. La Ceamurlia de Jos, cu trei probe serologic pozitive și două probe virusologic pozitive, s-a încheiat acțiunea de sacrificare și incinerare a întregului efectiv de păsări de circa 18.626 capete și se continuă cu procedurile de dezinfecție și monitorizare a păsărilor sălbatice. La Maliuc (Maliuc–Vulturu), cu două probe virusologic pozitive, s-au impus aceleași restricții sanitar-veterinare ca și la focarul primar de la Ceamurlia de Jos. În prezent, se derulează acțiunea de ucidere și incine-rare a întregului efectiv de păsări. Consecutiv cu această operațiune, se efectuează dezinfecția si monitorizarea păsărilor sălbatice. Totodată, în zonele de supraveghere instituite în jurul celor două focare de boală, se continuă investigațiile de laborator și monitorizarea păsărilor domestice și sălbatice, fiind impuse restricții în circulația păsărilor. Pentru diagnosticul de gripă aviară, până în momentul de față, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București a examinat 2138 de probe, dintre care 424 negative, 7 probe pozitive, altele 1714 fiind în lucru. Forma cea mai frecventă de gripă aviară este cea respiratorie Forma cea mai frecventă de gripă aviară, produsă de majoritatea tulpinilor de virus gripal, este cea respiratorie. Aceasta se manifestă prin respirație greoaie, stare abătută, somnolență, horiplumatie, tuse și zgomote respiratorii diverse, lăcrimare, întârziere în dezvoltare. Pot apărea și forme digestive, manifestate prin depresie, somnolență, învinețirea crestei și bărbiței, sete acută, diaree cu fecale lichide de culoare verzuie (uneori cu urme de sânge). De regulă, procentajul de decese este de 50% până la 90%, fiind precedat de o stare comatoasă, pasărea atingând pământul cu capul și având scurgeri abundente din cavitatea nazală și cea bucală. Majoritatea păsărilor se însănătoșesc în cel mult 2-3 săptămâni. Însă, evoluția obișnuită este cea cu morbiditate (îmbolnăvire) foarte ridicată, dar de scurtă durată, însoțită de mortalitate redusă ori foarte redusă. Prevenirea și controlul se fac, de regulă, prin supravegherea migrației păsărilor Diagnosticul bolii presupune coroborarea datelor clinice, anatomopatologice și de identificare a agentului patogen, prin examene speciale, confirmarea bolii fiind posibilă doar într-un laborator specializat de referință din Marea Britanie. Gripa aviară nu trebuie confundată, însă, cu alte boli infecțioase, cum ar fi holera aviară, pseudo-pesta aviară și alte afecțiuni respiratorii specifice păsărilor (laringotraheita sau bronșita infecțioasă). Prevenirea și controlul se realizează, în principal, prin metode de supraveghere activă și pasivă, supravegherea migrației păsărilor, supravegherea specială în biotopurile constituite pe teritoriul României, respectiv în Delta Dunării, cele două bălți ale Dunării și în Lunca Dunării. Se aplică, de asemenea, metodele de profilaxie generală, neeexistând metode de terapie specifică acestei boli. OIE a realizat și a permis utilizarea unui vaccin, dar numai în scop de testare pilot. Schimbările genetice frecvente în cazul virusurilor gripale necesită o ajustare anuală a componenței vaccinului, ceea ce duce la un cost foarte ridicat al acestuia și la inabordabilitate, ca metodă de imunizare de rutină. Măsuri de profilaxie generală În vederea prevenirii și combaterii gripei aviare comandamentul antiepizootic județean, întrunit marți, cere comandamentelor locale, inclusiv prima-rilor, consilierilor locali, medicilor veterinari și deținătorilor de animale să aplice măsurile de profilaxie generală. Este vorba despre recensământul pe specii al păsărilor existente în localitate, exploatațiile avicole și în gospodăriile populației; informarea medicului veterinar despre toate cazurile de îmbol-năvire sau moarte la păsări și animale; interzicerea circulației păsărilor și porcilor, precum și vânzarea acestora în târguri; izolarea păsărilor în curți sau adăposturi bine delimitate; interzicerea accesului palmipedelor (rațe, gâște) la luciul de apă; supravegherea efectivelor de păsări domestice, prin exa-mene clinice, anatomopatologice, serologice și virusologice; monitorizarea păsărilor migratoare împreună cu reprezentanți ai Direcției silvice, AJVPS și agențiilor pentru protecția mediu-lui; evacuarea dejecțiilor și depozitarea lor astfel încât să nu constituie surse de poluare; interzicerea împrăștierii gunoiului de grajd în afara curților, acesta fiind distrus prin ardere în in-cinta fiecărei gospodării; asigurarea ecarisării teritoriului; amenajarea de dezinfectoare rutiere și pentru picioare la intrări-ieșiri din localitatea respectivă; dezinfecția tuturor mijloacelor de transport care tranzitează prin punctele de frontieră. La Punctul de trecere al frontierei Siret s-a realizat, în regim de urgență, o stație de dezinfecție auto pe ambele sensuri, pentru transportul rutier greu și ușor. De asemenea, este interzis importul de carne de pasăre din Ucraina, Bulgaria, Grecia, Kazahstan, Israel și Coreea și s-a asigurat aprovizionarea cu dezinfectante și echipamente complete pentru întregul personal care ar putea fi implicat într-un eventual episod de gripă aviară. Este vorba despre cizme, combinezon, halat, mănuși, mască, bonetă, ochelari de protecție etc. În cazul unei suspiciuni, potențialul focar va fi strict izolat În cazul suspiciunii apariției unui focar de gripă aviară, se va proceda la izolarea strictă a acestuia, distrugerea tuturor păsărilor bolnave, suspecte de îmbolnăvire și a celor expuse; curățirea și dezinfecția riguroasă a adăposturilor și a tuturor spațiilor de cazare; ecarisarea tuturor surselor posibile de contaminare, controlul vectorilor în populațiile de păsări; se va impune accesul persoanelor și vehiculelor printr-o intrare special amenajată, aflată sub control sanitar veterinar; interzicerea introducerii în exploatații a altor animale decât cele care constituie proprietatea exploatației; se va institui o zonă de protecție a exploatației cu o rază de cel puțin 3 km și o zonă de supraveghere sanitar-veterinară de cel puțin 10 km. În situația confirmării gripei aviare, se introduce carantină de gradul doi În cazul confirmării gripei aviare, se vor lua măsuri de carantină de gradul II, acestea vizând limitele, căile de acces și punctele de control din zone în cauză. Medicii veterinari sunt obligați să asigure asistența in mod operativ și să aplice, cu sprijinul comandamentelor antiepizootice locale și cel județean, măsurile ce se impun. Măsurile de carantină se vor menține timp de 40 de zile de la declararea ultimului caz de boală și efectuarea dezinfecțiilor. Repopularea cu păsări se face numai după încheierea operațiunilor de curățenie și dezinfecție, prin introducerea “păsărilor santinelă”, care au fost controlate în prealabil și au reacționat negativ la prezența anticorpilor contra virusului gripei aviare. Dacă după 21 de zile nici una din “păsările santinelă” nu a dezvoltat anticorpi, se poate face repopularea completă a exploatației, dar nu mai devreme de 40 de zile de la dezinfecție.