Colocviul Internațional de Științe ale Limbajului ediția a VIII-a, la Chișinău

Cu acest prilej, forumul științific, la care participă cu lucrări peste 200 de cercetători, va primi numele patronului său spiritual, Eugen Coșeriu, considerat a fi cel mai mare lingvist al secolului XX În curând, o nouă ediție, a VIII-a, a Colocviului Interna-țional de Științe ale Limbaju-lui. Inițiat și organizat în per-manență de Universitatea suceveană și Facultatea de Litere, devenit itinerant din 2001, după o ediție la Cernă-uți, acum se desfășoară la Chișinău, la Universitatea de Stat a Moldovei, în organiza-rea Facultății de Limbi Străine și a Facultății de Litere, evident, împreună cu Universi-atea “Ștefan cel Mare” din Su-ceava.

 

Conform dnei prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, prorector al Universității su-cevene, este “un nou context de comunicare, o manifestare care se bucură de o recunoaș-tere de netăgăduit între ling-viștii din această parte a Euro-pei, dar și în rândul lingviști-lor occidentali”. Dovada este participarea considerată “ex-cepțională” din acest an, din punct de vedere numeric și al calității lucrărilor – peste 200 de persoane, dintre care apro-ximativ 20 din Occident, re-prezentând școlile lingvistice franceză, germană, spaniolă, belgiană. La Colocviu s-au înscris și participanți din Bulgaria, Albania și, desigur, cei mai mulți sunt din R. Mol-dova, Ucraina, România (iar Suceava, cu aproximativ 30 de lucrări, semnate de univer-sitari din cadrul catedrelor de la Facultatea de Litere și a Catedrei de filosofie). “Colocviul Internațional de Științe ale Limbajului – spune dna Ardeleanu – este unic, în felul său, în Europa, se inte-grează deja în istoria culturii europene, în cadrul căreia cer-cetarea lingvistică își găsește în mod confortabil locul. Pu-tem vorbi deja despre o filo-sofie a CISL Suceava – Cer-năuți – Chișinău. Este vorba, în primul rând, despre dorința cercetătorilor de a participa la reformarea perspectivelor de investigare a limbii în noul context al «planetarizării», ter-men drag lui Mircea Eliade, context ce presupune noi mij-loace de acces la culturi. Sim-plul fapt că putem să interve-nim într-un colocviu în 4-5 limbi, să ne facem înțeleși și să-l înțelegem pe celălalt, stă mărturie a ceea ce numim în prezent plurilingvism, ca i-deal al unei Europe unite: fran-cezi care vor comunica în ro-mână, români care continuă să își cultive francofonia pro-fund atașată francofiliei lor. Iată un exemplu posibil a ceea ce ne place să teoretizăm sub sintagma «egalitatea dintre limbi». CISL este și un bun prilej de a ne convinge «la fața locului» de funcționarea unui alt principiu lingvistic, cel conform căruia uzajul unei limbi unice și identice la nive-lul tuturor vorbitorilor rămâ-ne un vis pe care realitatea îl contrazice. Ne-am asumat, noi, organizatorii, pe parcur-sul celor 15 ani de până acum, rolul de a exprima judecăți a-supra Limbii doar după ce am cunoscut-o cu adevărat. Cercetarea lingvistică ne-a condus către identificarea și acceptarea unei realități co-mune spațiului nostru: întă-rirea uzajului regional al lim-bilor, al limbilor noastre nu-mite «minoritare» sau «limbi mici», urmând exemplul dinamicii lingvistice oferit de limbile de largă circulație in-ternațională. Tematica dezba-terilor colocviului a propus, de-a lungul anilor, acest su-biect delicat privitor la impor-tanța și statutul limbilor Euro-pei, dar ceea ce ne motivează și ne interesează în munca noastră de cercetare asupra limbii este existența unei co-munități europene plurilingve, în cadrul căreia avem nevoie de punți între limbi, pentru e-vitarea babelismului. Diver-sitatea lingvistică și culturală, problema normei și a nor-melor, a gradului de legitimi-tate ale diferitelor moduri de a ne exprima, comunicarea o-rală sau scrisă analizate din punct de vedere al schimbului între actorii sociali, bi- sau plurilingvismul, politicile de amenajare lingvistică – iată axele majore care au orientat în mod permanent dezbaterile din cadrul CISL”. De la dna Sanda-Maria Ar-deleanu am aflat și că patronul dintotdeauna al Colocviului, “marele umanist și cel mai mare lingvist al secolului XX”, Eugen Coșeriu, va da, din acest an, oficial, numele reuniunii științifice: “De la înalta tri-bună a Colocviului găzduit de Universitatea de Stat din Chi-șinău, vom lansa propunerea ca, de la această ediție, el să se numească «Eugen Coșe-riu». Faptul că reușim să du-cem cea de-a VIII-a ediție la Chișinău, în capitala Basa-rabiei atât de dragă marelui lingvist, e extraordinar. În-seamnă pentru noi îndepli-nirea unei dorințe formulate cu ani în urmă de Eugen Co-șeriu. Viziunea sa democra-tică asupra evoluției limbilor, contribuția sa directă la mo-dernizarea cercetării lingvis-tice au deschis noi căi de a-bordare a Limbii și limbilor: limbile sunt într-o dinamică constantă și nimic nu este fixat aici pentru totdeauna. Aceasta ar fi, într-o formulare succintă, filosofia Colocviului Internațional de Științe ale Limbajului de la Suceava”. Ediția din acest an este pro-gramată a se desfășura între 12 și 15 mai și are tema “Stra-tegii discursive”. Printre sec-țiuni: studii și cercetări privi-toare la limba română; împru-mutul lingvistic; studii asupra împrumutului lingvistic; stu-dii asupra discursului media-tic (inclusiv discursul politic); în premieră – discursul artistic. Susținători ai CISL 2005 sunt Fundația Culturală a Bucovinei și Consiliul Jude-țean Suceava. Delegația suce-veană va duce la Chișinău și o donație din partea Academiei Române pentru Biblioteca U-niversității de Stat din Chiși-nău, ultimul Atlas lingvistic român.