Copiii Școlii „Mihai Eminescu” din Bănești – Fântânele sunt autorii unui gest de suflet, superb în simplitatea sa, ai cărui beneficiari sunt bătrânii cazați la Căminul de îngrijire și alinare Ilișești, ridicat în anul 2002 prin grija medicului chirurg Ștefan Pușcașu. Însoțiți de directorul instituției de învățământ, Aurel Iavni, și de profesorul Mihai Silviu, micuții le-au adus ce-lor în vârstă pască, ouă roșii, cozonac, bucate gătite de simplii lor părinți țărani. Peste astea, le-au dăruit mo-șilor de la cămin (cine nu are termenul în vocabular să și-l cumpere) un dumicat de bucurie, înaintea sărbătorii creștinești a Paștelui ortodox. Puianii de om au găsit de cuviință să lase în urmă și niște puiani de meri, vișini și pruni, pe care i-au plantat cu mâna lor. Emoția bătrânilor poate fi descrisă în cuvinte cu greu.
Mugur Geu
Mai ușor ar părea, într-un su-prarealism întors de la țâță, pașii șovăielnici, cârja sau scaunul cu rotile, irisul mijit a așteptare incurabilă, croni-cizată, momentul în care doctorul Pușcașu a anunțat că îi… paște o surpriză. E-moția oamenilor de la Ilișești ar încăpea, însă, curat, într-una din lacrimile fără putință de a fi controlate ale unuia dintre ei. Fornăind și icnind din rărunchi, să se rupă, nu alta, moșul deranja clandestin… de față cu toată lumea, discursurile. Când capetele s-au întors către el a reproș, privirile au ricoșat instinctiv, ducându-se să pască, undeva în pădurea de peste geam: omul plângea. Iar lacrimile lui erau mai mari decât toate ferestrele că-minului de alinare la un loc.
Comentarii