Într-una din zilele mele libere, împreună cu câţiva colegi din Algeria, Africa de Sud, Filipine şi Myanmar am hotărât să vizităm muzeul provinciei, despre care am auzit că este unul dintre cele mai mari muzee din China – locul opt ca importanţă.
Muzeul provinciei Hubei este situat pe malul de vest al Lacului de Est din Wuhan, cu o frumoasă privelişte. Întemeiat în anul 1953, muzeul a fost mutat în actuala locaţie în 1960, iar în 1999 s-au adăugat noi corpuri de clădiri care să adăpostească în starea cea mai bună de conservare vastul patrimoniu de peste 200.000 de piese, dintre care peste 1000 de piese de valoare unicat în întreaga Chină. Suprafaţa totală a muzeului este de 50.000 metri pătraţi. De asemenea aici este şi un renumit centru de cercetări arheologice şi de restaurare a pieselor arheologice descoperite în zonă.
Cele mai atractive artefacte expuse în Muzeul Provincial Hubei sunt patru comori din Patrimoniul Statului, recunoscute pe plan internaţional, şi anume: craniul lui Yunxian Man, Mormântul lui Marquis Yi of Zeng, sabia din bronz a lui Gou Jian, regele din Yue, şi vaza Meiping decorată în albastru şi alb, cu scene ale celor patru “dorinţe”.
Craniul, care poartă numele provinciei unde a fost descoperit în timpul cercetărilor arheologice din 1990 (în localitatea Yunxian, la aproximativ 550 km de Wuhan) este considerat în lumea ştiinţifică cel mai reprezentativ exemplar de craniu de Homo erectus, predecesorul lui Homo sapiens, datând din Pleistocenul inferior.
Mormântul lui Marquis Yi of Zeng este unul dintre cele mai importante situri arheologice, datat după 435 î.Hr. Este alcătuit din patru spaţii bine delimitate, fiecare compartiment având numeroase artefacte.
Un loc aparte între aceste spaţii este cel al mormântului propriu-zis al lui Marquis Yi of Zeng, alături de care sunt încă opt sicrie cu osemintele a tot atâtea femei. Ceea ce atrage atenţia în acest sit este spaţiul ce conţine cele 64 de clopote de bronz cu o greutate totală de peste 2 tone.
Sabia lui Gou Jian este de asemenea un artefact deosebit de valoros. Descoperită într-un sicriu bine conservat în 1965, în timpul unei campanii arheologice, a fost datată înainte de 400 î. Hr. De bronz, cântăreşte 875 gr, are 55,6 cm lungime cu tot cu mâner, lama având o lăţime de 4,6 cm. Sabia a fost atent cercetată de specialiştii de la Fudan University, care i-au descifrat, parţial, inscripţia, inscripţie ce atestă că regele Yue este proprietarul şi că a fost realizată special pentru el .
Statul Yue a existat în perioada 510-334 î.Hr., şi a fost condus succesiv de nouă regi. Identitatea regelui care deţinea sabia a stârnit dezbateri aprinse în rândul arheologilor şi cercetătorilor de limba chineză. După mai mult de două luni, experţii au ajuns la un consens conform căruia proprietarul iniţial al sabiei a fost Goujian (496-465 î.Hr.), ceea ce face ca obiectul să aibă vârsta aproximativă de 2.500 de ani. Lama, cu două tăişuri drepte, era atât de ascuţită, încât a făcut să sângereze degetul arheologului. Măiestria cu care a fost realizată această sabie este deosebită pentru o sabie făcută cu atât de mult timp în urmă. Considerată a fi o comoară de stat în China zilelor noastre, sabia este la fel de legendară pentru poporul chinez pe cât este Excalibur, paloşul regelui Arthur, în Occident. În tradiţia chinezească, este cunoscută sub numele de Maestra Armelor şi este considerată a fi una dintre cele patru arme majore, împreună cu toiagul, suliţa şi sabia curbată.
Nu putem să nu amintim şi minunatele vase de porţelan Meiping, inspirate de forma trupului unei femei tinere. În timpul dinastiei Tang (618-907) erau folosite ca vase pentru păstrarea vinului, iar din timpul dinastiei Song (960 – 1279) erau folosite ca suport pentru ramura înflorită de prun, ştiut că în simbolistica chineză florile de prun care se deschid la sfârşitul iernii dau de veste că primăvara este aproape. Pe vasele Meiping sunt pictate de obicei patru flori de bujor – semn al bogăţiei şi onoarei, precum şi flori de lotus. Sunt de o fineţe şi eleganţă deosebite, ca de altfel toate porţelanurile chinezeşti.
După această vizită care a durat o zi întreagă, pot afirma cu mândrie că am mai acumulat câteva informaţii deosebit de importante privind arta, cultura şi civilizaţia chineză. Sper ca în perioada următoare, să mai vizitez şi alte obiective din Wuhan, cel mai populat oraş din China centrală.
SEBASTIAN DEMCIUC,
master student
Central China Normal University, Wuhan, China
Comentarii