Sfârşitul lunii octombrie a adus şi semne că toamna ne dă serios târcoale, dar membrii cenaclului „Nectarie” au vorbit puţin despre toamnă, subiectele propuse fiind diverse şi interesante, chiar incitante.
Ca de obicei, în deschidere, preşedintele executiv, scriitorul Ioan Mugurel Sasu ne-a informat despre invitaţiile la manifestări din ţară, în atenţie fiind Festivalul-concurs de satiră socială de la Câmpulung Muscel „Tudor Muşatescu”, ediţia a XXX-a, prilej să ne amintim despre scrierile acestui dramaturg. Au fost menţionaţi colegii care au semnat articole în presă în luna octombrie.
Momentul de istorie a fost susţinut de col. r. Ioan Abutnăriţei şi de Vasile Aioanei. Col.r. Ioan Abutnăriţei a prezentat aspecte din pregătirea Congresului Bucovinei din 28 noiembrie 1918 şi Planul de desfăşurare a acestuia, cu date şi obiective precise (locul, data, scopul, participanţi, ordinea de zi, concluzia, care a legiferat Hotărârea Constituantei din 27 octombrie, acelaşi an). Col. r. Vasile Aioanei a ales, din datele istorice ale lunii octombrie, ziua de 5, când, în 1853, s-a declanşat Războiul Crimeii, cu referiri la originea acestui teritoriu, desfăşurarea acestui război, rezultatul final, vorbitorul opinând că se poate face o analogie cu ceea ce se întâmplă acum în această zonă. „Şi atunci şi acum, ţinta este limitarea puterii unui stat şi, foarte trist, nu contează vieţile oamenilor” a concluzionat Vasile Aioanei.
Un impresionant poem propriu a lecturat I.M. Sasu, cu titlul „Tanti Tunde” (drama unei femei care oferea mâncare copiilor de pe strada sa, în memoria fetiţei care a fost ucisă în timpul războiului).
Am reamintit că acest an este declarat şi anul „Dimitrie Cantemir”, despre care s-a vorbit mai puţin în spaţiul public, deşi merită toată atenţia contemporanilor, şi am prezentat un poem despre toamnă. Traian Nistiriuc ne-a oferit proză umoristică, un fragment din volumul „Dialogurile Ramonei” şi două poezii, „Făcător de vise triste” şi „Amurg de toamnă”, demonstrând că îi sunt familiare mai multe genuri literare. În stilul său absolut personal, Mihaela Drelciuc a prezentat o poezie dintr-un viitor volum, „Mânia metalică unui individ tampon”, şi un fragment din romanul „Un secol de ceaţă” de Matei Vişniec, despre „făurirea omului nou” (realitatea tristă a deposedării de proprietate în perioada de început a comunismului, distrugerea cailor, simbolică pentru anihilarea libertăţii ţăranilor). „Ca fumul de ţigară” s-a intitulat poemul lecturat de Valerian Bedrule – o metaforă subtilă. Poetul Vasile Cristea se declară profund mâhnit de proliferarea urii dintre oameni şi citeşte poemul „De ce avem în ochi atâta ură?”. Prin „Respiră veşnicia” face un elogiu satului, una dintre idei fiind că „ne-ar trebui pastile cu ţărani” şi, cugetând la scurgerea timpului către un final, a mai adăugat rondelul „Plecare”. Gabriela Braha aduce în atenţia colegilor de fiecare dată câte un poet preferat; de această dată, Serghei Esenin, din care a lecturat un poem şi căruia i-a dedicat poemul propriu „Serghei, mesteacănul meu”. Şi pentru că este preocupată şi de poezia de dragoste, a mai adăugat poemul „Cu tine”. A fost un prilej pentru I.M. Sasu să ne amintească de excepţionalul film al regizorului polonez A. Wayda „Pădurea de mesteceni”. Intervenţia lui Dumitru Munteanu s-a intitulat „Paradoxul bucovinean sau contradicţia din noi înşine”, despre Bucovina din perioada austriacă (avantaje, apreciate mai ales de oamenii simpli şi dezavantaje, sesizate de intelectuali). Autorul opinează că dezvoltarea deosebită din perioada interbelică a creat „mândria bucovineană”, ce ne determină să negăm că suntem moldoveni. Marian Călinescu a făcut apel la lucrarea „Psihologia poporului român” de D. Drăghicescu şi a lecturat din creaţia sa în pregătire „1001 poveşti despre matematică” o „poveste” despre cele două categorii de oameni: cei care se pricep şi cei care nu se pricep la matematică, despre „simţul numărului” ilustrat cu o povestioară, demonstrând, după cum ştim, că este un prozator talentat şi cu simţul umorului.
Prof. Radu Stancu a opinat că s-au făcut greşeli în istorie, că se fac şi în prezent şi a prezentat un volum despre familia imperială a Romanovilor.
Intervenţiile au suscitat numeroase opinii, chiar contradictorii, despre război, despre unirea Bucovinei, despre regizori şi filme, despre anihilarea personalităţii oamenilor în comunism, despre „mândria” bucovineană. A fost o întâlnire foarte antrenantă şi interesantă.
Comentarii