Gânduri la sfinţirea Bisericii „Naşterea Maicii Domnului” din Parohia Gura Haitii

O construcţie menită a fi biserică îşi dobândeşte valoarea şi îşi începe misiunea în momentul târnosirii sale. Aşa este numit ritualul de sfinţire, încărcat de simboluri şi plin de semnificaţii, de care s-a bucurat duminică, 22 octombrie a.c., şi biserica din parohia Gura Haitii, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”.

Necesitatea construirii unei biserici în satul de munte Gura Haitii s-a resimţit încă din perioada interbelică, când au apărut între credincioşi primele proiecte pe această temă, înăbuşite din nefericire de izbucnirea Primului Război Mondial şi mai apoi de prigoana comunistă. Această dorinţă a comunităţii a fost totuşi auzită după evenimentele din 1989 şi, prin decizia cu nr. 672/1992, la data de 1 iunie 1992, a fost înfiinţată, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire IPS Pimen Zainea, Parohia Gura Haitii. Slujba arhierească de sfinţire a Paraclisului „Sfânta Ana” din această parohie a fost oficiată de IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, la data de 26 decembrie 1993.

Parohia Gura Haitii a fost păstorită de la înfiinţarea ei până la data de 1.11.2019 de preotul paroh Iorgu Petrovici care, după pensionare, a fost ajutat de preotul paroh Valentin arcă, între anii 2019 şi 2023, iar din iulie 2023 de noul paroh, părintele Iustin Tarcan.

Lucrările la Biserica cu Hramul „Naşterea Maicii Domnului” au fost începute în anul 2007, sub îndrumarea PC preot Iorgu Petrovici şi au fost finalizate abia în acest an. Biserica parohială a fost construită între anii 2007 şi 2010, având planul în formă de cruce, iar pictura acesteia a fost realizată în tehnica alfresco între anii 2011 şi 2020, de pictorul bisericesc Vasile Dobrean din Gura Humorului şi de ucenicul său Andrei Gheorghe.

Am schimbat câteva cuvinte referitor la istoricul şi la eforturile depuse în vederea edificării acestui locaş de cult cu părintele îmbisericit Iorgu Petrovici, iniţiatorul şi sufletul acestui proiect. Părintele, care a împlinit zilele trecute 52 de ani de preoţie, a fost oarecum reţinut în declaraţii, după ce în prealabil mi-a spus, zâmbind, două versete din Evanghelia de la Matei, Cap.6: “Zis-a Domnul: Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altfel, nu veţi avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor”.

“Nu se cade să vorbesc prea mult eu, acum şi aici, despre eforturi, despre jertfa credincioşilor şi a tuturor binefăcătorilor care au contribuit la zidirea acestei frumoase biserici şi la închegarea comunităţii creştin-ortodoxe de la Gura Haitii, această Mireasă a lui Hristos, aşa cum bine scria Apostolul Pavel sfinţilor din Corint… Toate lucrurile mari, cu adevărat valoroase se fac cu trudă şi cu jertfă. Am fost întrebat deseori: părinte, cum de mai poţi duce încercările, cum le faci faţă? Răspunsul meu a fost mereu acelaşi: Cred şi simt, întocmai ca Sfântul Apostol Pavel că «toate le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte!» (Filipeni, 4,13). Nu am fost, nu sunt şi nu voi fi singur niciodată!

Toate aceste lucrări au fost susţinute prin jertfa şi contribuţia credincioşilor iubitori de frumos, credinţă şi tradiţie şi îi putem aminti aici pe primul epitrop al parohiei, pe răposatul Hunea I. Petru, donator al terenului bisericii, pe credinciosul Buzilă I. Dumitru, donator al terenului pentru cimitir şi familiile acestora, alături de vrednicii lor urmaşi.

Mulţi dintre cei care au constituit nucleul comitetului de iniţiativă, să amintesc pe Hunea I. Ilie, Cocârdan Grigore, Patza Ghe. Vasile şi alţii, nici nu au mai apucat ziua aceasta minunată şi mult aşteptată – a sfinţirii bisericii, întrucât au trecut la Domnul, dar acest proiect a fost preluat şi dus mai departe de urmaşii, de familiile lor – în memoria şi pentru cinstirea acestor lăudaţi ctitori. Am avut numeroase momente de încercare, dar am trecut cu ajutorul lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului prin toate cu succes, căci Dumnezeu lucrează prin oameni, şi de fiecare dată s-au ivit în calea noastră cei cu inimă mare şi de nădejde.

Îmi amintesc acum şi de prima donatoare pentru Sfânta Masă a Altarului, doamna Eleonora Prodan, de la Timişoara – o fostă refugiată din nordul Bucovinei, venită în zona noastră în acei ani grei, care nu a uitat peste ani omenia gospodarilor de aici şi care, din acel moment şi până când a trecut la Domnul, ne-a ajutat mereu. După trecerea sa la cele veşnice, fiul său – Dorel Prodan, a continuat să cinstească memoria mamei sale ducând visul acesteia mai departe – făcând an de an donaţii, până în ziua de astăzi, când el a fost încununat prin donaţia pentru veşmintele ce au împodobit Sfânta Masă.

Dumnezeu ne-a ajutat să găsim meşteri buni şi să realizăm o pictură foarte frumoasă, avem în biserică mobilier de calitate prin intermediul domnului inginer Florin Timotei Ciobanu – sculptor de mobilier bisericesc şi patronul firmei Timotei Prod Impex SRL Letea Veche iar finisajele şi tencuiala bisericii sunt de foarte bună calitate, fiind realizate de firma domnului Adrian Popa din Vatra Dornei. Am beneficiat de donaţii importante venite din partea credincioşilor din Neagra Şarului şi împrejurimi, din partea Primăriei şi Consiliului Local al comunei Şarul Dornei, a unor binefăcători din ara Dornelor, Bucureşti, Iaşi, Cluj.

Cu sprijinul acestora şi prin intermediul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor am reuşit să împodobim biserica cu nişte policandre minunate şi am achiziţionat obiectele de cult necesare serviciului religios. Iertat să îmi fie că nu i-am menţionat pe toţi cei care ne-au ajutat, că nu găsesc acum suficiente cuvinte pentru a mulţumi tuturor celor care au pus umărul la această zidire, dar plata lor va fi multă şi mare în Ceruri!”

Slujba de sfinţire a Bisericii „Naşterea Maicii Domnului” din parohia Gura Haitii a fost săvârşită cu binecuvântarea IPS Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în ziua de duminică, 22 octombrie 2023, de PS Damaschin Dorneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Înaltul ierarh a fost întâmpinat aici de un ales sobor de preoţi şi diaconi, în fruntea cărora s-a aflat părintele Aurel Goraş, protoiereu al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc. Lor li s-au alăturat numeroşi credincioşi din împrejurimi şi un alai de călăreţi şi buciumaşi, înveşmântaţi în straie populare specifice zonei.

După rugăciunile începătoare, Preasfinţitul Părinte Damaschin a început ritualul înconjurării bisericii, însoţit de citirea celor trei pericope evanghelice, apoi stropirea cu aghiazmă şi ungerea cu Sfântul şi Marele Mir a zidurilor exterioare ale sfântului locaş. Apoi Preasfinţitul Părinte Damaschin purtând pe umerii săi omoforul scăldat în harul dumnezeiesc, a rostit: „se târnoseşte biserica aceasta cu hramul Naşterea Maicii Domnului prin stropire cu apă sfinţită şi ungere cu Sfântul şi Marele Mir!”. După acest moment soborul sfinţiţilor slujitori a purces la rânduiala sfinţirii Altarului şi a Sfintei Mese, la care au asistat şi oficialităţile locale, alături de mulţimea de credincioşi.

După aşezarea sigiliului arhieresc şi înveşmântarea Sfintei Mese, a urmat sfinţirea bisericii în interior, tot cu apă sfinţită şi cu Sfântul şi Marele Mir. Cei prezenţi au fost stropiţi şi binecuvântaţi cu aghiazmă în care s-au pus multe aromate, simbol al bunei miresme a harului Duhului Sfânt. După ce toate s-au încheiat în bună rânduială, soborul s-a îndreptat spre altarul de vară unde, pe un podium special amenajat, sărbătoarea a continuat cu săvârşirea Dumnezeieştii Liturghii arhiereşti.

La finalul slujbei, PS Damaschin Dorneanul a rostit un frumos cuvânt de învăţătură. A explicat înţelesul duhovnicesc al Evangheliei vindecării demonizatului din ţinutul Gherghesenilor, lecturată astăzi în toate bisericile ortodoxe şi le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre importanţa omului în ochii lui Dumnezeu, Mântuitorul îngăduindu-le demonilor, care îl chinuiau nespus pe acest demonizat din ţinutul Gherghesenilor, să intre în turma de porci, eliberând astfel sufletul lui. Înaltul ierarh a mai arătat că, prin lucrarea de sfinţire, biserica este scoasă din proprietatea ctitorilor, a donatorilor şi binefăcătorilor şi devine bun sacru sau proprietate a lui Dumnezeu (şi se bucură din punct de vedere juridic de această calitate, neputând fi gajată, vândută sau cumpărată), Care, la rândul Său, o lasă spre folosinţă spirituală credincioşilor, mai bine zis, folosind cuvintele apostolului neamurilor, spre „a dobândi o veşnică răscumpărare” (Evrei 9, 12).

Părintele protopop Aurel Goraş s-a adresat celor prezenţi, arătând că, odată cu sfinţirea construcţiei văzute, are loc şi sfinţirea sufletelor noastre, statornicindu-se legătura dintre biserica de zid, care este reprezentarea vizuală, arhitectonică, a Bisericii vii, formate din preoţi şi enoriaşii unei parohii.

Părintele Protoiereu a oferit distincţii de vrednicie părintelui-ctitor Iorgu Petrovici, părintelui paroh Iustin Tarcan şi binefăcătorilor şi susţinătorilor lucrării Bisericii, printre care doamnei dr. Elena Petrovici – presbiteră, dlui primar al comunei Şarul Dornei Cătălin Ioan Iordache şi dlui Hunea P. Ioan, ca semn al preţuirii şi recunoştinţei pentru meritele deosebite în promovarea şi susţinerea valorilor creştin-ortodoxe româneşti şi a ajutorului oferit pentru construcţia bisericii.

Părintele Iorgu Petrovici a ţinut să mulţumească din inimă Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, pentru binecuvântare şi încrederea acordată, Preasfinţitului Părinte Damaschin Dorneanul pentru susţinerea oferită în mod constant, părintelui protopop pentru cuvintele calde, familiei sale pentru susţinere şi tuturor ctitorilor, credincioşilor şi binefăcătorilor pentru ajutorul oferit în toată activitatea sa pe aceste locuri şi la construcţia bisericii.

Părintele paroh Iustin Tarcan a mulţumit la rândul său înalţilor ierarhi, credincioşilor şi preoţilor coslujitori pentru reuşita acestui eveniment şi a adresat alese cuvinte de mulţumire părintelui îmbisericit Iorgu Petrovici pentru această frumoasă moştenire. Sfinţia sa a arătat că generaţia tânără este şi ea parte a bisericii, deci este responsabilitatea noastră să-i învăţăm pe tineri să vină în număr cât mai mare şi să se bucure de biserică, să o iubească din toată fiinţa lor şi să o slujească cu cinste spre a deveni piloni de nădejde ai co-munităţii noastre de mâine.

Spre final, părintele Ius-tin Tarcan a rugat pe bunul Dumnezeu să răsplătească credincioşilor şi binefăcăto-rilor cu cele cereşti în locul celor pământeşti după fap-tele, credinţa, dragostea şi ajutorul lor, spre a le aduce pace, bucurie şi călăuzire pentru mântuire!

Evenimentul s-a încheiat cu o agapă frăţească la care au fost invitaţi toţi cei prezenţi, spre a încheia cum se cuvine acest moment de comuniune spirituală.

A consemnat

PAUL BRAŞCANU, Vatra Dornei