Anul 2020 promite să fie unul mai luminos, cel puţin după aspectul vremii de acum, care numai de iarnă nu e, încât întrebarea care ne bântuie este legată de lipsa zăpezilor de altădată. Şi cum, în multe privinţe, nimic nu pare a fi cum trebuie; mai sunt şi excepţii, bunăoară, întâlnirile cenaclului de la Vama, care se desfăşoară într-o plăcută normalitate. La sfârşitul lui ianuarie, fiind prima reuniune din acest an, ne-am făcut, firesc, planuri de viitor. Ioan Mugurel Sasu, preşedintele executiv al cenaclului, a pus în discuţie o posibilă dată de desfăşurare a celei de a IX-a ediţii a Festivalului Internaţional „Umor fără frontiere în Ţara de Sus” precum şi întâlniri cu alte cenacluri, cu scriitori, chiar de pe meleaguri străine. Au fost prezentate invitaţiile la alte manifestări similare sosite pe adresa cenaclului, (interesantă pare a fi cea de la Bistriţa, care şi-a propus tema „Mersul vremurilor”) şi s-au evidenţiat prezenţele în presa judeţeană a unora dintre membrii cenaclului.
Îndrăgostit de poezie (el însuşi creator de frumoasă poezie), istoricul Ion Cernat a lecturat un poem din Evgheni Evtuşenko, după care, revenind la specialitatea sa, s-a referit la momente mai puţin cunoscute despre Alexandru Ioan Cuza: prietenia cu Napoleon al III-lea, efectele reformelor pe care le-a înfăptuit, trădarea sa de către cei apropiaţi, exilul, deschiderea arhivei sale abia după 62 de ani ş.a. Reamintind data plecării la cele veşnice a îndrăgitului domnitor, prof. Cernat a subliniat: „În 1873 au plecat dintre noi trei mari corifei ai românismului: Alexandru Ioan Cuza, Avram Iancu, Andrei Şaguna”. Impresionat de viaţa şi activitatea ilustrului om de cultură şi profesor îndrăgit al lui Mihai Eminescu, Aron Pumnul, col. (r.) Ioan Abutnăriţei a prezentat succint monografia dedicată acestuia de către prof. univ. Ilie Rad, cercetător la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca.
Prof. dr. Luminiţa Raveica Ţaran a realizat o pertinentă cronică a volumului de versuri „Lumina toamnelor târzii”, semnat de Ioan Mugurel Sasu. Apelând la început la cuvintele lui Lucian Blaga „orice carte e o durere învinsă” vorbitoarea a sugerat esenţa grăitoarelor poeme, mărturisitoare de trăiri şi sentimente profunde, de bogăţie tematică şi ideatică. A descoperit teme predilecte: toamna vieţii, noaptea, iubirea, feminitatea, natura, a propus numeroase exemple edificatoare, concluzionând „Cadenţa lăuntrică se descifrează mai ales în poemele nipone…volumul e emblema unei rotujimi a versului care se descătuşează”. O opinie pe care o susţinem!
Cu talent creator şi interpretativ, cu stăpânirea mijloacelor pedagogice de a înţelege candoarea copilăriei, aşa cum doar învăţătorii cu o solidă pregătire mai pot demonstra, Anica Facina a lecturat o proză scurtă „Elevul Viorel din cls. a II-a” despre o întâmplare plină de umor, care pune în evidenţă capacitatea copilului de a disimula. Prof. Vasile Panţiru a avut cuvinte de apreciere la adresa bunei comunicări din cenaclu, a mărturisit admiraţia sa pentru cinci mari personalităţi ale literaturii române care au avut tangenţă cu Dorna: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Ion Luca, Valeriu Anania (ÎPS Bartolomeu Anania), Mihail Sadoveanu, unii pe nedrept trecuţi într-un con de umbră de către contemporani. A prezentat omagiul adus lui Mihai Eminescu de către fostul coleg de facultate, Emil Talianu, un concis volum biografic. Pentru prima dată prezentă în cenaclu, dorneanca Doina Ciuhlău (care a debutat în „Surâsul Bucovinei”) a lecturat din creaţiile sale lirice. Cu catrene umoristice şi epigrame ne-a delectat Gheorghe Solcan, poezie umoristică a recitat Simion Tudurean, căruia îi admirăm de fiecare dată impresionanta memorie. Florentin Cauc a dedicat un poem unor realităţi contemporane, sub titlul „Diaspora paşnică”. La temă, Radu Stancu se întreabă retoric ce se întâmplă cu unele afirmaţii denigratoare ale oficialilor ucraineni la adresa românilor cine ar trebui să le contracareze. Personal, am găsit potrivit să prezint poemul „Spectacolul lumii”. Urmărindu-ne şugubăţ dintr-un colţ, Costel Simirea a întocmit o cronică ad-hoc a cenaclului, a dedicat versuri poeţilor şi poeziei. Inspirat, prozatorul Marian Călinescu a recitat „Cugetările sărmanului Dionis” de Mihai Eminescu şi, cu talentul interpretativ remarcat şi în alte împrejurări, a lecturat şi o secvenţă în proză din volumul semnat de Constantin Badersca „Dubla condiţie a căderii” (o inspecţie într-o şcoală, demnă de vremurile lui Caragiale!). Ne-a readus în atmosfera eminesciană poetul Valerian Bedrule, cu un foarte reuşit poem omagial „Stau secundele-n uimire” , iar Steluţa Lucreţia Morari a recitat despre viaţă, iubire, anotimpuri. Nicolae Ciocan, directorul Căminului Cultural, consideră că e foarte importantă existenţa Cenaclului „Nectarie”, prezintă strădania sa de a menţine vie activitatea ansamblului „Cetina,” şi observă că tineretul are altă mentalitate faţă de cultură. Adresează mulţumiri fostului său profesor Ion Cernat pentru slujirea exemplară a şcolii şi a adevărului, evocă personalitatea părintelui său, rapsodul Toader Ciocan, şi pledează pentru promovarea şi culegerea de folclor, un proces ce nu e nicidecum încheiat.
Comentarii