La iniţiativa Guvernului Sloveniei, cu sprijinul Organizaţiei Naţiunilor Unite, în anul 2017, ziua de 20 mai a fost declarată Ziua Mondială a Albinei, în memoria slovenului Anton Janša, născut în această zi, în anul 1734, pionierul apiculturii moderne de atunci.
Albinele au un rol esenţial pentru oameni, fiind un factor de echilibru în menţinerea ecosistemelor, a securităţii alimentare. Un rol foarte important îl au albinele în polenizarea florilor, a pomilor, a cerealelor, a tuturor plantelor în realizarea producţiei de hrană pentru oameni, păsări, animale şi altele. Polenizarea plantelor, a florilor este efectuată mai ales de albine şi ajunge până la 80%, iar în cazul culturilor agricole ce asigură hrana la nivel mondial, cel puţin 1/3 din alimente sunt produse prin polenizare. Prin activitatea lor neobosită, aşadar prin polenizare, albinele conduc la creşteri semnificative ale randamentelor culturilor şi asigură biodiversitate în ecosistem. Fără polenizarea făcută de albine, calitatea de legume, seminţe şi producţia scade cu cel puţin 50-70%. Fără albine, multe culturi nu ar mai putea fi polenizate eficient, iar biodiversitatea ar suferi pierderi majore. Aflăm că plantele care depind de polenizarea realizată de albine dezvoltă sisteme radiculare puternice, fixând solul şi împiedică eroziunea în zonele de pantă sau soluri nisipoase, reducând scurgerile şi pierderile nutritive.
Cel mai valoros produs realizat de albine este mierea, aliment natural dulce din nectarul florilor sau din secreţia plantelor (de mană). Albinele o colectează şi o îmbunătăţesc cu enzime, o deshidratează prin ventilaţie în stup, până ajunge la consistenţa necesară consumului. Albinele, odată cu colectarea nectarului din flori, mai colectează polenul pe care îl modelează în granule pe picioarele posterioare şi îl aduc în stup – un stup produce în medie 30 kg miere. Mierea este un aliment dulce, gustos, cu care se hrăneşte orice păcătos… Totodată este şi un medicament!
Produsele din stup realizate de albine mai conţin, în afară de miere şi polen, lăptişor de matcă, propolis şi altele, precum materie pentru venin de albine necesar durerilor reumatice.
Ca şi omul, albinele nu sunt ferite de duşmani. Iar primul duşman al albinelor este omul care, în necunoştinţă de cauză sau cu rea-credinţă stropeşte pomii, culturile – fără a fi anunţaţi albinarii – cu pesticide. Apoi, albinele se confruntă cu o serie de paraziţi, factori de mediu care le pun în pericol existenţa şi producţia de miere. Aş aminti despre galerioză, molia cerii, fluturele cap de mort, viespi, insecte care se hrănesc puietul, ursul brun. Nici albinele nu sunt ferite de boli, precum varroza, nosemoza şi altele, care pot fi combătute prin tratamente eficiente. Se va păstra mereu igiena stupului, pentru a se proteja de paraziţi.
Nu sunt şi nici nu am fost apicultor… Am învăţat multe lucruri despre familia de albine de la tatăl-socru care a fost, timp de 40 de ani, apicultor.
Familia de albine este formată, în primul rând de matcă (regina) care este femeia fecundă, cea care are rolul de a procrea, a genera puietul de albine. Apoi, multe albine lucrătoare. Fiecare dintre ele are rolul său important în stup. În primul rând, lucrătoarele culeg nectarul din florile plantelor, îl depozitează în guşă şi îl aduc în stup. Alte albine se ocupă de producerea cerii, altele cu hrănirea puietului produs de matcă, altele cu construirea fagurilor, altele cu prelucrarea nectarului cules de alte albine, altele cu ventilarea mierii cu exces de apă, altele cu paza stupului de duşmani etc.
…Familia de albine mai conţine şi trântori, iar rolul lor masculin este de a se împerechea cu matca pentru producerea ouălor şi ivirea puietului. Trântorii nu colectează nectarul din flori şi au o viaţă scurtă.
La ora actuală, din păcate, pe Terra se înregistrează o scădere alarmantă a coloniilor de albine din cauza poluării, a factorilor climaterici, a creşterii numărului dăunătorilor, a neglijenţei guvernelor statelor lumii. Sunt puse în pericol ecosistemul şi siguranţa alimentară pentru cei peste 8 miliarde de locuitori ai planetei! Este un semnal ce ar trebui să le dea de gândit tuturor statelor, guvernelor lumii până nu va fi prea târziu. Toţi oamenii, inclusiv politicienii români, ar trebui să înveţe din hărnicia, modul impecabil de organizare a muncii a acestor insecte.
CONSTANTIN MORARU
Comentarii